
Nimeni nu a învins
Autor: Eugenia Grobnic
Din poezia în care m-ai cuprins
Nu a mai rămas nimic,nici un cuvânt,
În steaua dimineții s-a aprins
Și-n clipa de întuneric,crunt s-a frânt.
C-o simplă frază mi-ai pătruns în viață,
Firesc și sincer,eu te-am întrebat…
De ce ești trist?Și s-a născut prefața
Poveștii noastre-n doi,care-a urmat.
Mi-ai spus,că în veci,sunt a ta iubită,
M-ai îmbrăcat în versuri mincinoase,
Zâmbeam din nou,simțind că-s fericită,
O clipă n-am crezut că-s vorbe false.
Dar visul frumos a devenit coșmar,
Dur,m-ai înfierat în negura nopții,
C-am fost ispită,jucând un rol murdar,
Ai fost laș,meschin,slab în fața sorții.
M-ai condamnat nedrept la masa tăcerii,
C-am fost stăpâna gândurilor tale,
Mi-ai pătruns trecutul,rănile durerii,
Vorbe dulci șopteai,toate erau goale.
Din iubirea scurtă,umbra a rămas,
Nimeni nu a învins,noi suntem perdanți,
Am pierdut șirul secundelor din ceas,
Pentr-o clipă am fost frumoșii amanți.
De acelasi autor:
Sufletul nu stie legea uitarii
Descoperă mai multe la Poezii pentru sufletul meu
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
