
CARTEA TIMPULUI
Autor . Aurelia Oancă
O stea din univers s-a rătăcit,
Plimbându-se pe-alei de Căi Lactee,
De-acolo ea pe tine te-a zărit
Și s-a schimbat în suflet de femeie.
Cu stele mii i-a-nfășurat iubirea
Apoi spre tine a întins o stea
Pe care-a scris cuvântul : „Nemurirea”
Și că va fi de-a pururi steaua ta.
Eu voi culege din grădini, petale,
Pe care le voi așeza pe drum de stea
Și care vor tivi visele tale
Cu tot ce are viața prinsă-n ea.
Și iar ne vom plimba prin universuri
De stele, de cuvinte, de iubiri,
Vom face timpului trecut, demersuri
Și vom solicita noi străluciri.
Acestea vor rămâne ca zălog,
Chiar timpul le va prinde într-o carte,
Va construi din vise un nou blog,
Ce va păstra ce-am scris noi mai aparte.
Cu pulbere de stele va dosi
Comorile ieșite din iubire,
Apoi noi liniștiți vom părăsi
Această lume, vom ieși din fire !
De acelasi autor:
Descoperă mai multe la Poezii pentru sufletul meu
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
