IUBIREA FLORII
Autor: Aurelia Oancă
În tolba ei aduce primăvara
Puzderie de zâmbete și flori,
Cu veselie se îmbracă seara
Iar noaptea pregătește noi culori.
Un liliac cu crengile bătrâne
Îi spune primăverii: Vreau și eu
O floare, două, ca niște cadâne
Pe ramuri să-mi danseze tot mereu.
Dar zâna ascultându-i rugămintea
L-a îmbrăcat în flori până-n pământ,
Apoi i-a luminat în taină mintea
Și-n frunze a mai pus câteun cuvânt.
Zâmbind le-a așezat apoi în floare
Iar ea pe toate-n mov le-a colorat,
Când le miroși, parfumul ți se pare
Dulce chemare spre un nou păcat.
Dar a iubi nu este o greșeală
Este doar dorul sfânt dintr-un cuvânt
Care în versuri scoate la iveală
Toată iubirea florii pe pământ!
De acelasi autor:
Descoperă mai multe la Poezii pentru sufletul meu
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
Poezii pentru sufletul meu 