Straini de noi

Străini de noi

Autor: Eugenia Grobnic

Copaci fără umbră,înveșmântați în ploi,
Orgolii fără de margini adunăm,
Ne plâng durerile,strângându-le în noi,
Dar la orgolii nicicând nu renunțăm.

Cărări greșite trasăm pe frunze moarte,
Suntem ca ramul dezgolit de floare,
Cuprinși în neguri, uitând că se mai poate
În nopți s-adunăm stele căzătoare.

Ne ducem anii-n resemnare absurdă
Și-n tăceri ce nu mai au nimic de spus,
Târziu ne e timpul,surd să mai audă
Glas tânguitor în clipa de apus.

De acelasi autor: 

Simfonia noptii

Fata cu sufletul padure

Colindul inimii