
CRUCEA
( Pascale…)
Autor: Mugurel Puşcaş
Păşeşte Dumnezeu cu crucea-n spate,
E ostenit, e singur, e pribeag,
Înconjuraţi de vină şi păcate,
Mereu îl răstignim pe Cel mai Drag.
Păşeşte Dumnezeu cu crucea-n spate,
Iar dragostea nemărginit-a Lui
O răsplătim punând de spini cunună,
Rănindu-I mâna sfântă cu un cui.
Când poarta noastră e mereu închisă
Pentru Cel Bun şi veşnic pământean,
Să-L aşteptăm, creştinilor, în uşă,
Să-I ridicăm povara de alean.
Când poarta noastră e mereu închisă,
Suntem avizi, avem doar de luat,
Mă-nchin la Dumnezeu cu umilinţă…
Ce-a devenit divinul aluat ?
Păşeşte Dumnezeu cu crucea-n spate,
La suferinţa Lui smerit mă-nchin,
Purificat voi cerne-a mele fapte,
Gustând din trupu-I pâine, vers şi vin.
De acelasi autor:
Descoperă mai multe la Poezii pentru sufletul meu
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
