Am pus cuvintele…

AM PUS CUVINTELE…

Autor : Aurelia Oancă

Am pus cuvintele în călimară
Sperând că vor ieși când eu doresc,
Dar ele stau cuminți și bunăoară
Așteaptă eu cu tine să vorbesc.

Dar tu nu ești aici, ești dus departe,
Las gândul deci să-ți spună el
Tot dorul care astăzi nu mai poate
Și se prăvale-n tocul meu nițel.

Apoi spre mână își îndreaptă drumul,
Iar ochilor le-arată sensul bun,
Spre călimară unde este fumul
Cel transformat în grabă din parfum.

Parfumul cel albastru începe-a scrie
Cuvintele ce tocul le primește,
Din dorul meu se-așază pe hârtie
Și înapoi spre inimă pornește.

Am scris cuvintele ce au ieșit afară,
Pe pagina întinsă sub cuvânt,
Albastrul ce-a ieșit din călimară
S-a-mprăștiat în slovele de vânt !

De acelasi autor: 

Atata nedreptate

De vrei sa stii

Sa prind o stea