PE MALUL LACULUI AM PLÂNS
Autor: Sandu Chiva
Pe malul lacului pustiu
Am plâns iar cu suspine,
De ce am plâns, nici eu nu știu
Ba știu…mi-e dor de tine…
De supărare am mușcat
Pământul din maidan,
Și lacul s-a cutremurat
De jalea ce aveam…
M-am supărat și m-am zbătut
Pe pietre m-am întins,
Ca muribunzii am zăcut
Și focul mi s-a stins…..
Pe malul lacului…sărat
Am râs de dorul meu,
Că Dumnezeu m-a luminat
Tu nu ești ce vreau eu.
Am stat pe mal și-am reflectat
Întinsă pe pământ,
Și în final m-am consolat
Făcând un jurământ.
În veci de veci să nu iubesc
Oameni ce sunt ca tine…
Să stau mai mult și să gândesc
Dacă sunt pentru mine…
N-am să mai plâng în viața mea
De azi eu m-am schimbat,
Cât de ciudată-i dragostea
Dar totu-i minunat…..
De acelasi autor:
Descoperă mai multe la Poezii pentru sufletul meu
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
Poezii pentru sufletul meu 