Te-am ratacit

Te-am rătăcit,

Autor : Elena Tudosa

Te-am rătăcit printre gândurile mele,
Ce sprijină tâmpla incaruntita de vreme,
Te caut când zilele îmi sunt triste și grele,
Din amintiri doar, inima poate iar să te cheme.

Te-am rătăcit undeva în adâncul sufletului trist,
Acolo te simt când mă doboară valurile vieții,
Mi-a rămas de la tine darul scump, pentru care exist,
Ce îmi dă curaj, când deschid ochii în zorii dimineții.

Te-am rătăcit printre lucruri simple și cuvinte,
Când le ating cu ele încerc să mă sfătuiesc în gând,
Mi te simt aproape doar prin aducerile aminte,
Însă cer de lacrime curg când doruri m-ajung.

Te-am rătăcit ești peste tot, dar totuși nicăieri,
Când te caut că am atâta nevoie de tine,
Te regăsesc numai în amintirile de ieri,
Dar ce singură sunt, și cât de străină pe lume!

Te-am rătăcit în toate lucrurile firești,
Când le( văd) privesc, tu apari în fața mea,
Mă amăgesc, dar mi-au înghețat visele,
De când iubite te-ai dus și nu mai ești,

Te-am rătăcit dragul meu oare tu vezi,
Cât de sumbra îmi este azi viața, mea,
Te-am rătăcit printre gânduri și încă mai crez,
Că -ntr-o zi acasă la noi te vei înturna.

De acelasi autor:

Pagina Elena Tudosa

De dorul tau nemarginit

Ma lasi iubite?