
PE STRADA VECHE
Autor: Aurelia Oancă
pictură: Ion Șerban
Pe strada veche pașii mei mă poartă
În căutarea timpului pierdut,
Mă cheamă totul, chiar și vechea poartă
Ce-mi amintește de al meu trecut.
Pe fiecare dală scrie timpul
Câteun poem ce pașii mei l-au scris,
Mușcata care-mi scrie anotimpul
Pe-a ei petale, un trecut prescris.
Mai văd și geamul unde tu, iubito
Mă așteptai cu zâmbetul tău cald,
Pe care însă nu am prețuit-o
Și-acum în lacrimi grele eu mă scald.
Sunt amintiri ce stau demult ascunse
În gândurile mele de rebel,
Dar care azi, de doruri sunt pătrunse
Și mi-aș dori să fiu iar băiețel,
S-alerg pe strada veche cu copiii,
Să plâng, să râd, să strig când sunt voios,
Dar timpul ne-a schimbat și suntem fiii
Ce au plecat în lumea ce-i pe dos!
De acelasi autor:
Descoperă mai multe la Poezii pentru sufletul meu
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
