PAȘII GÂNDULUI
Autor: Aurelia Oancă
Când pașii gândului străbat poteci de vreme
Și-și lasă urma în nisipul prins
Într-o clepsidră unde par să cheme
Secundele ce încă nu s-au stins.
Îmi las fuiorul timpului să toarcă
Din fir de aur aruncat în zări,
Mărgăritare din doi ochi să stoarcă
Apoi să le transforme-n stinse mări.
În amintiri poteci să se croiască
Din fumul clipelor ascunse în ceasornic,
Ca din ticăitul lui să crească
O pasăre care în zborul dornic
De libertate și de bucurie
Să prindă-n aripi penele de timp,
Ce vor purta poeme pe hârtie
Și vor străbate timp în anotimp!
De acelasi autor:
Descoperă mai multe la Poezii pentru sufletul meu
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
Poezii pentru sufletul meu 