Doamne

Doamne,

Autor : Elena Tudosa

Doamne cât sunt de mică, când vin a mă – nchina,
Mă mir cum mâna Ta, mereu m-ajută, mă ridică,
Și îmi arată-ndată calea, care e bună să urmez,
Căci eu numai în Tine crez, Tu îmi ești alinarea(salvarea).

Doamne cât de umilă vin, să-ți cer iertare, mântuire,
Iar Tu mereu cu-a Ta iubire, nu întârzii să mă -ntâmpini,
Si nu mă cerți defel, mă strângi cu drag în jurul tău,
Mă – ndrumi pe drumul meu, în viață s-am un țel.

Doamne de-ai ști cât doare, fiecare greșeală și păcat,
M-aduce-atât de-ngandurat,în fața sfintei icoanei tale,
Și fără să mă cerți prea mult, mă mântuiești în taină,
Și a credinței sfântă haină, îmi este pavaza și scut.

Doamne cât poți să mă iubești, și cât îmi vrei Tu bine,
Păstrează, te rog pentru mine, un loc în bolțile ceresti,
Într-ale tale cete îngerești, unde nu-s lacrime , suspine,
Ci doar frumos, pace, trăiri divine, unde cu drag împărătești.

De acelasi autor: 

Ce sunt poetii

Am s-arunc

Mi-e dor