
Astăzi nu este ca ieri
Autor: Eugenia Grobnic
Aș sta cu tine toată dimineața,
Să împletim și să despletim cuvinte,
Însă,știi bine,haină este viața,
Timpul nu stă,tot deapănă-nainte.
Cu tine,mi-aș aminti de vremuri dragi,
De tinerețe și pura mea candoare,
De munți semeți,de pădurile de fagi,
De țărm,de-asfințitul,coborând în mare.
Mi-aș aminti de ploi răzlețe vara,
De toamne triste și pași răscoliți de vânt,
De verde-crud,ce-l naște primăvara
Și ierni,noian de fulgi,atrași către pământ.
Toate au fost și nu se vor întoarce,
Stăm ancorați între amintiri și vise,
Bântuind,trecutul nu ne lasă-n pace,
Am ruinat,plângându-ne vise ucise.
Poate că astăzi,nu va mai fi că ieri,
Poate că timpul ne va da dezlegare,
Să naștem împreună alte primăveri,
Lăsând trecutul să treacă în uitare.
De acelasi autor:
Descoperă mai multe la Poezii pentru sufletul meu
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
