Monolog

Monolog

Autor: Angi Melania Cristea 

ți-am spus că plouă iar orașul se pliază/ la intersecții trec bătrâni pe roșu/
tu încă desenezi pe colțul meu de casă 
fantome în lesă ale câinilor fără stăpân

mă uit pe strada cu pavele sparte și văd protestarii în coloane
la un etaj al primariei urcă o femeie grasă 
să șteargă urmele de afișe 
dar moartea suflă în fereastră și ploaia se amestecă cu sânge
și câteva dintre tichetele de masă

de prin oraș vin zvonuri că s-ar împărți la liber
ziare și reviste
însă din artă nu se poate viețui
portrete de artiști zac prăfuite în case vechi de pe Lipscani
iar câinii hăituiți de niște hingheri au urinat pe zidul bibliotecii Aman

ți-am spus că plouă și e sărăcie/ oamenii singuri se înghesuie la mall/
în sala de spectacol de la TNB se dau bilete
pentru un singur spectator
aici ca pretutindeni e un monolog pe scenă 
Sorescu încă este viu și râde cu trei dinți din față 
spre o Craiovă în care plouă nebunește și trec femei frumoase spre parcul Romanescu 
purtând ciorapi cu plasă și genți Louis Vouitton