Ore dezarticulate

ore dezarticulare de angi melania cristea

Ore dezarticulate

Autor: Angi Melania  Cristea 

 

lumea pe aleile căreia îmi plimb

câinii neliniștii este mirifică

verde vântul adie dinspre sălcii

răsfoind amintiri

cu părinții mei nebuni de frumoși și de tineri

arome de tei învăluie noaptea care îmi urcă în piept

când topită liniștea urlă pe asfalt ca o primadonă : ești atât de frumoasă, femeie, încât îți leg firul vieții de Carul Mare!

 

soarele și-a întins orele dezarticulate alene

aerul încins adie a somn sau a moarte

cu degete roșii de spaime sap în secunde

cum ar săpa o cârtiță tunel vertical în pământ

este atât de albastră vara aceasta cu atentate

încât am în gură gust de pământ

mi-ai cusut rana dintre omoplați cu fir de lumină

sunt vie! ți-am zis, dar ca niciodată era hemoragie de cuvinte

 

fosforescentă singurătatea alunecă în nisip liberă ca un cal de pustă

într-o lume care joacă la cacialma suflete

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.