Pruncului meu cu iubire

 

PRUNCULUI MEU  CU IUBIRE

Autor: Ștefan Mari Lena

 

Respiră-mi lângă obraz!

Suflul tău mă bucură,

mă umple de fericire.

Mama ta, femeie e azi,

din cer a primit mântuire.

Odorul meu, fără egal!

Visează că-s veșnic cu tine!

Avem un drum lung de parcurs

noi doi, tu și cu mine:

de ieri, acum, azi, dar sigur și mâine!

Un singur țel, un singur drum,

un fermecător și unic sens!

Mantia grijilor ce vor veni

tu las-o pe mine!

Nici-un rău din lume

de mine la tine, nu va trece.

Privirea ta, flori de orhidee

mi-alungă mii de suspine.

Îmi dă credință,îmi dă putere

să mă lupt în viață, doar pentru tine.

Aici, sunt veșnic doar eu

cu brațele, inima și laptele meu;

făptură micuță, plăpândă!

Mă simt un alt Dumnezeu.

Ador ochii aceștia micuți,

nevinovați, deschiși către lume;

iar ghemul acesta de om

îmi aparține doar mie.

Dar, și mama aceasta

care veghează din zori

necondiționat, ziua și noaptea

este numai a ta!

Pentru tine trăiește,

micuța mea bucurie,

basm cu zâne și ingeri

ca o inimitabilă poveste.

Îmi este foarte drag și sunt fericită,

când laptele sânilor mei

îți inundă abundent gura și fața.

Te apăr de umbre imaginare

și-ți mângâi când dormi mulțumit,

mânuțele mici și fețișoara.

Și pacă nici mie nu-mi vine să cred

că am în brațele mele o așa minune.

Sunt fericită de ieri, că îți sunt eu mamă!

Sunt fericită că sunt femeie, binecuvântată

de Dumnezeu, pruncul meu!

 

De acelasi autor: 

Eu sunt straina

Prefa-te!

Ce sus mi te-am cladit!