
Ca să uit că nu-i uitare…
Autor: Dorina Omota
Am brodat covor de vise și l-am așezat pe stele,
Și-am spălat zboruri ucise doar cu lacrimile mele,
Ca să uit că nu-i uitare, mi-am propus înstrăinarea,
Dar aștept cu nerăbdare, să-ți aud din nou chemarea.
În singurătatea sumbră și atât de nemiloasă,
Am devenit doar o umbră, care se luptă cu-o coasă,
Și cu masca răstignirii se acoperă pe față
În nopțile când vampirii, sufletul din om îngheață.
Așteptarea este lungă, lungă și sfâșietoare,
Iar durerea îmi alungă dragostea într-o vâltoare
Și prin haosul tristeții care vrea să mă sfâșie,
Văd în labirintul vieții doar o ușă cenușie.
Noaptea este pe sfârșite, nu vreau zorii dimineții,
Cu măști false nesfârșite, scrise de legile sorții.
Te doresc numai pe tine, însă tu ești prea departe,
Ca să simți dorul cum vine, deși lumea ne desparte!…
De acelasi autor:
Cand n-ai parinti si nu ai nici copii

Revista TIPARITA ”Poezii pentru sufletul meu” nr 1/2019
Cumpără un număr al revistei Poezii pentru sufletul meu,25 CAD si participa la concurs ! Semnează cu o culoare închisă ,[pix negru sau albastru ] pe globul pamântesc de pe coperta revistei tale , fă o poză revistei semnate și trimite-o pe adresa de email concurs@poeziipentrusufletulmeu.com Nu uita să lași coordonatele tale ca să poți fi contactat dacă ai câștigat un abonament gratuit!
C$25,00
Descoperă mai multe la Poezii pentru sufletul meu
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
