Un gând într-o șoaptă

Un gând într-o șoaptă

Autor: Doinita Nan 

O șoaptă îmi este gândul
în timpul ce-l opresc în prag,
să-mi spui că nu-i sfârșitul
când totul se-adună pe-un drumeag,

Călcând ușor să nu zdrobesc
o amintire ce-mi vine dintr-un vers
lăsată ca semn,ici și colo,găsesc
o oază a liniștii,de neșters

Arzând înlăuntru, purtând un jar
lăsând,mocnind, puteri nemaivăzute
se-aprind cu amnar
iubire,foc și flacăra,prinse ca într-un cleștar.

Se-ncinge chiar și pământul
bătut de atâta dogoare,priviri într-o speranță
când timpul îmi trage chiulul
de a-mi mai dărui o alianță.

…minciuni aruncate la întâmplare
răsună-n ecouri,
zâmbind în colțul gurii
aruncând ocheade,
în îndurări din firi pline de iubire,
șchiopătând în suflete iertare…

Doneaza

Sustine munca si seriozitatea de 2 ani a revistei noastre prin donatia ta de azi! Sterge cifra 1 si scrie in locul ei suma pe care doresti sa o donezi! Iti multumim anticipat!

C$1,00