Trei case, trei destine

Eram bronzat de la natură
Și guraliv nevoie mare,
Mama mi-a pus țâța în gură
M-a legănat pe-a ei picioare.

Pisica torcea după sobă
Primul copil era o fată,
Tata n-a scos măcar o vorbă
Și a cinstit pe lumea toată.

Noroc că birtu-i peste drum
Și nu s-a dus așa departe..
Aș vrea ca să vă spun acum
Trei ani ,de soră mă desparte.

La Popă, mi-au zis Alexandru
Să port un nume de-mpărat,
La „SFAT” nașa a scris Valeriu
Eu cred…că numele-a uitat.

Dar după trei ani, alt frate
A poposit la noi în casă,
El era alb ca și un lapte
Eu cred că..era altă rasă.

Așa am fost noi, trei copii
De mici formam, un tricolor,
Eram frumoși…trei poezii
Spuneau ai mei când aveau dor.

S-au dus demult..noi am rămas
Cu trei destine…trei case,
Ne amintim în orice ceas
De clipele, ce-au fost frumoase…