DIN SENIN SE ADUNĂ NORII
Autor: Sandu Chiva
Mă întreb de multe ori, de ce norii se adună
Peste marea liniștită atunci când e vreme bună
De ce toți se înspăimîntă, când vine un uragan
Și furtuna se abate, peste mare și ocean?
Dar de unde atâta apă că să umpli un ocean
Când ghețari nu s-au topit, de mai bine de un an?
Și norii când se adună pe un cer care-i senin
Oare cine i-a chemat? Nu cumva al lor destin?
De ce oamenii rămân, singurei în astă lume
Oare le e dedicat, să aibă-un destin anume?
De ce oamenii și marea, se agită cåteodată
Nu cumva au o poveste, un picuț întunecată?
De ce astă seară plânge, o fată pe malul mării
Oare a ajuns cumva, chiar în pragul disperării?
Cine a iscat furtuna, în sufletul ei curat
Nu s-a gândit nici o clipă ce durere-a provocat?
Oare cine e de vină? Fata, norii sau chiar marea
De tristețea ce-a venit o dată cu înserarea?
Așa este viața noastră, cănd zicem că-i vreme bună,
Din senin se-adună norii și se iscă o furtună!
ABONAMENT ELECTRONIC(eBook) pe un an /4 numere
ABONAMENT ELECTRONIC 4 numere/an .Revista de colectie aduna in paginile sale literatura, arta , articole si evenimente culturale. Primesti prin email in format pdf fiecare număr al revistei timp de un an pentru numai 50 dolari canadieni.
C$50,00
Descoperă mai multe la Poezii pentru sufletul meu
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
Poezii pentru sufletul meu 