Piatra și Mărăcinele
Autor: Florin Vasilescu
E vară?
Hai, mă,
De ce glumești cu mine,
Vorbea o Piatră caldă
Unui Mărăcine.
Păi, nu e mai,
Vecine?
Cum să nu fie vară,
A….,
Nu mă crezi?
Lasʼ c-o să vezi tu
Mai spre seară!
Așa că,
Nu mai încerc
Să te conving,
Măi, gheară,
Că
Şoapta frigului în ,,Jnepi”
Se strecoară-n Mărăcine,
Zguduindu-l, bunăoară,
Pȃnă-n țepi!
Tu ești caldă,
Ca și ieri,
Piatră-fată,
Şi nu îți pasă
Dacă-n mine
Aud țipăt de oieri
Cu cefa lată.
Dar și ție-ți pare rău,
Astăzi nu mai vin
Băieți,
În slipuri pandemice
Şi elegante,
Să-ți spună,
Ce să vedeți,
Că te iubesc,
Ca Frosa pe domnu-acela,
Numit Dante.
Azi e frig
Şi doi sticleți,
Cu penaje-apetisante,
Se tot giugiulesc,
Vezi bine,
Ha,
Nu pe tine,
Ci sub mine,
Mărăcine,
Nu-i așa?
Doneaza
Sustine munca si seriozitatea de 2 ani a revistei noastre prin donatia ta de azi! Sterge cifra 1 si scrie in locul ei suma pe care doresti sa o donezi! Iti multumim anticipat!
C$1,00
Descoperă mai multe la Poezii pentru sufletul meu
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
Poezii pentru sufletul meu 