Din calimara vietii

DIN  CĂLIMARA  VIEȚII

Autor: Aurelia Oancă

 

Ce caut eu în miez de noapte

În parcul trist al sufletului meu ?

Din norii grei se scurg gingașe șoapte

Ce udă frunza din stejarul tău.

 

Mă simt o clipă rătăcită-n vreme

Ce-și caută cu-nfrigurare al ei rost,

Aș vrea la mine iarăși să te cheme,

Să nu mă-ntrebe al uitării cost.

 

Puterea inimii ce-n mine încă bate

Să îți aducă-n taină dulci fiori,

Să-ți ia povara anilor din spate

Și să-ți presare drumul doar cu flori.

 

Vioara timpului să cânte iar romanța

Compusă de imensul univers,

În noi să tremure din nou speranța,

Ce o vom pune-n veșnicul ei vers.

 

Cu trandafirii scuturați de vreme

Să presărăm aleea de uitare,

Din călimara vieții în poeme

Să punem o iubire ce nu moare!