Flori de suflet

 

Flori de suflet

Autor: Teodora Dumitru

 

-Ia măicuță de la mine floricele câte vrei

Dacă poți și ai placăre lasă-mi numai doi trei lei!

Că sunt singură pe lume și mi-e traiul tare greu,

Viața mea și-a mele zile le știe doar Dumnezeu!

 

Am rămas de chin pe lume că nu știu ce să mai spun,

Să-mi țin zilele puține din grădină flori adun!

Ies cu ele-n drumul mare și rog doamnele când trec

Să le dau floare cu floare adunate în buchet!

 

Întâmplarea a făcut ca să trec pe lângă ea

Ce milă mi s-a făcut când buchetu-mi întindea!

I le-am cumpărat pe toate altfel nu as fi putut?

Pentru chipul ei blajin, am vrut eu să-i dau mai mult!

 

Nu vroia să mi-i primească, Doamne ce-am pățit cu ea!

Sinceră cu suflet mare cum era bunica mea!

Am lăsat-o bucuroasă numarind câțiva bănuți

Încă nu se dumerise că de ce i-am dat mai mulți!

 

Luând florile în mână  ochii mi s-au umezit

Întrebându-mă în sine, oare cu ce a greșit?

Și de ce rămân bătrânii singuri în casele lor

Chiar atunci când au nevoie de-o mână de ajutor?

 

Te rog Doamne să-i ajuți fiindcă numai tu știi cum,

Dă-le zile luminate chiar dacă vând flori la drum!

Ține-i zdraveni; pe picioare să le fie mai ușor

Că singurătatea doare, umple sufletul de dor!

 

 

Mai citeste: 

Invitatie la antologia Universum

Invitatie la concurs: Gala Artelor la ceas aniversar editia a 2-a