
Când eram mică, odată…
Autor: Teodora Dumitru
Când eram mică, odată, îmi dădea bunica ouă,
Să merg la cooperativă să-mi iau o bomboană, două!
Atunci bani erau puțini n-avea de unde să-mi dea
Dar noroc c-avea găini și mereu ouă strângea!
Treceam repede dereaua peste pietrele înalte
Și ceream la vânzător de doua ouă …de toate …
Dar el nu putea să-mi dea decât două bombonele,
Cam puțin mi se părea dar mă bucuram de ele!
Zilnic vream să îmi dea ouă și ea bună îmi dădea,
Nu se îndura de mine să-mi facă inimă rea!
Abia dovedea să strângă, câte-o cloşcă să mai pună
Că eu zilnic și mereu eram cu bomboane-n mână.
Ce de amintiri frumoase dau navală-n gândul meu
Acuma mi-ar fi rușine să-i tot cer ouă, mereu!
Atunci chiar nu-nțelegeam, poate ea se supăra
Dar eu știu că nicidată mie nu îmi arăta!
Astăzi am intrat să văd de unde-mi luam bomboane
Nu mai e nimic la fel așa cum știam eu ,Doamne!
Casa și curtea bunicii de dincolo de derea
Pe unde-am copilărit, nu mai e nimic de ea!
Ce-aș mai vrea să-mi dea bunica ouă să-mi cumpăr bomboane,
Nu mai poate că de mult este Sus la Doamne, Doamne!
Nici eu nu mai sunt copil, aproape-am îmbătrânit
Dar mi-e tare dor de locul pe unde-am copilărit!
Mai citeste:
Invitatie la antologia Universum
Invitatie la concurs: Gala Artelor la ceas aniversar editia a 2-a

Spatiu de expunere in vitrina virtuala
Cumpara un spatiu de expunere in vitrina nostra virtuala pentru o perioada de 1 an.
C$25,00
Descoperă mai multe la Poezii pentru sufletul meu
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
