Duminici pentagonale

 

Duminici pentagonale

 

Autor: Emilia Amariei

 

Ce duminici reci, pentagonale,

Ce heteroclite zile vin!

Toate-n colțuri nefuncționale,

Toate îmbibate cu venin.

 

Dau și-n tine ploile de vară,

Palmele destinului le simți?

Bântuie o molimă pe-afară,

Iar prin mine trec fiori cu zimți.

 

Cum n-aș vrea o zi perfect rotundă,

Să mă joc prin ea ca printr-un cerc,

Doar că,  unghiul ascuțit abundă

Și îmi vine greu să mai încerc.\

 

Uite, mor și prunii și cireșii,

S-au pornit invazii de păduchi,

Ne pândesc din țepii lor măceșii

Și ne-aduc sfârșitul niște puchi.

 

Ce duminici pale, mohorâte,

Stau ca niște clopote pe noi!

Suprimând aceste vremi urâte,

Vreau să vină viața înapoi.

 

Cer deplinătății să ne-abunde,

Cer desăvârșirii drum deschis,

Invocând iubirile rotunde,

Să acced tărâmul interzis.