Să nu mă cauți

Să nu mă cauți

Autor: Cristian Gabriel Vulpoiu

Să nu mă cauți iar prin amăgiri profane,
Eu sunt ispită închinat sub filigrame de cer
Împletesc mărgăritare de rază cu ale destinului filoane
Mă pierd, mă evapor din visu-mi auster.

Să nu mă cauți pe scara dintre lumi,
Chiar dacă litere de humă cerul cerne
Peste cenușa noastră de zurbagii postumi
Ce rătăcesc pribegi prin neguri și hadesuri eterne.

Să nu mă cauți răscolind prin vagi eternități,
Când vântul îmi va fi șoapta drept sentință
Lasă-mă să rup atunci infinitul în bucăți
Din ramuri de lumină să îți țes velință.

Să nu mă cauți pe portativul timpului pierdut,
Pe puntea veche dintre vise și triste anamneze
Ascultă doar tăcerea și crucea ei de lut
Și lasă te rog doar noaptea să viseze.

Să nu mă cauți lacrimă în ceasul înserării,
Căci vreau să-mi dăltuiesc în piatră nemurirea
Să îmi cioplesc lumină din valurile mării
Și al lor descântec să-mi mîngâie iubirea.

Mai citeste: 

De ce sa cumparam cartile unui autor?

Invitatie GLOBART-antologie de arta contemporana in imagini

Despre revista de colectie tiparita 

Invitatie-GENESIS-interviuri