Te-aștept să vii

Autor:  Mara Popescu Vasilca

Aveai dreptate tu Căline, atunci când tot spuneai,

Căci cu ”Povara neputinței”, te poți lupta, și-nvinge chiar.

Eram pe-o mare nesfărșită, și barca în derivă aveam,

Priveam în zările imense, dar nimica nu vedeam,

O cale să mă-n drepte, spre țărm, sau spre ceva,

Să pot să dau prilej de bucurie, și dragostea s-o dau.

Dar când pierdusem orișice speranță,

Apare-n depărtare-un far, ș-acolo tu cu brațele întinse,

Îmi făceai multe semne, m-așteptai.

Eu am vâslit cam mult spre tine, doar bucuria m-ajuta,

Să nu mă las, să vin la tine, cu tot ce-a mai rămas,

Cu tot ce mai aveam.

Și am lăsat în urmă, așa cum tu atuncea îmi spuneai,

”Povara neputinței” și în PUTINȚĂ, acum o am.

Și e frumos cu zile însorite, cu zâmbete și-nbrățișări ce-avem,

Ca doi copii ce-ncep să meargă, și ne e teamă să cădem.

Mi-e dor de tine, ochi de drag și de iubit și OM,

Ce ai făcut din zile sărbătoare, să văd că sunt iubită,

Așa cum am visat mereu.

Aștept să vii, să cred că n-ai plecat, când mă trezesc mi-e greu,

Că nu ești lângă mine-n pat, așa cum aș vrea eu.

Dar știu că dragostea te-aduce, să fii din nou cu mine,

Și seara să-ți citesc din nou, povești cu ZMEI și ZĂNE….

Te iubesc!

Mai citeste: 

Gustul binelui pe buze-recenzia romanului ”Ursula, o mamă judecată de copii” MARA POPESCU-VASILCA

AURELIA RÎNJEA-Recenzia romanului  BIANCA, PRINTRE CASTELE DE NISIP al scriitoarei MARA POPESCU – VASILCA

Profil Gold: Mara Popescu Vasilca

Invitatie -antologia GALAXY -ECOURI LITERARE ROMANESTI