Glasul sufletului  poetei Aurelia Rînjea

-cronica-

DIALOG TAINIC

„Un poet este o pasăre de o desăvârșire nepământeană, care evadează din tărâmul său celest și sosește în această lume ciripind”. (Khalil Gibran)

 Autoarea Aurelia Rînjea, cu o vastă experiență literară, cu peste 55 de volume publicate și o recunoaștere națională și internațională solidă, ne invită din nou să descoperim tainele unui proaspăt volum de poeme, scrise cu pana sufletului său, într-un Dialog Tainic.

Titlul volumului, Dialog Tainic, sugerează o conversație secretă, un schimb de gânduri care nu este destinat oricui, ci numai celui care știe să asculte chiar şi dincolo de cuvinte. Acest „dialog” nu este unul obișnuit, este un schimb de șoapte între suflet și Dumnezeu, între talentata poetă și Cel care i-a dăruit harul scrisului.

Cartea începe cu un motto grăitor: „Comunicarea înseamnă Să-L poți oferi pe Hristos Cuvântul. Lumina din Taina Cuvântului – e un mare dor de Împreună” (Aurelia Rînjea).

În cuvântul de început „Scrieri de lumină”  scriitoarea Aurelia Rînjea ne prezintă succint acest volum astfel: „Uneori scrii, alteori taci și constați că dorul doare, zidește și creează: adevăr, lumină, iubire necondiționată, statornicie, râvnă, toate în prezența lui Dumnezeu. Scriu, dar simt cum prin fire nevăzute sunt legată de cer, acolo unde sunt iubirile mele, pe care le-am sădit în mine. În umbra gândurilor, urzesc lucrarea așa cum am văzut-o pe Mama, împreună cu Bunica, pe stâlpi de sare, urzind covorul fermecat ce mi-a purtat visurile peste ani, într-o legătură profundă și limpede, statornică și dreaptă, unind Cerul cu Pământul, într-o simbioză unică și de neprețuit.” (Aurelia Rînjea).

Poeta, reușește să aducă în acest nou volum o poezie pătrunzătoare, matură, esențializată, în care versul capătă greutatea unei incantații. „Mă contopesc / În cuvânt / Postulatele fizicii / Devin rugăciuni / Dialogul tainic / Cu Tine Doamne / O Înviere prin care / Refac drumul / Calea desăvârșirii / Prin Iubire” (Tainic, Aurelia Rînjea).

Stilul personal pe care și l-a creat Aurelia Rînjea în poezie, este unul original, pe care își pune parafa în mod unic și inedit, sufletul său  bun și cald, plin de iubire şi altruism. Alegerea versului alb nu este întâmplătoare. Într-o poezie a dialogului interior, rima ar fi fost o constrângere artificială, un tipar care ar fi îngrădit fluxul gândului. În schimb, libertatea versului alb permite poeziei sale să curgă asemenea unei rugăciuni spontane, neîngrădite de reguli formale, dar totuși încărcate de o muzicalitate interioară. „În armonia planetară / Se reflectă cea celestă / Soarele însă e unic / Pentru cele două planuri / Eu – un răsărit timid / Parte din Astrul Iubirii eterne / Oglindit în marea din mine / Cu stele nemuritoare / Care cântă și mă încântă / Într-o arie din / Poemul ce o să devin” (Simetrii, Aurelia Rînjea).

Unul dintre motivele centrale ale volumului este relația cu divinitatea. Dar nu este vorba despre o invocație retorică sau despre o credință declarativă, ci despre o intimitate profundă şi lăuntrică cu Dumnezeu, despre o taină împărtășită doar în liniștea poeziei. „Nu vreau că mă pierd /  Pe Calea ce duce la Tine / Mă dor genunchii / Îi binecuvântez și îi rog / Să mă ajute să merg / Mai departe / Pe drumul din cuvinte / Din fapte și daruri / Netezit cu Iubirea / Care se revarsă / Închid ochii durerii / O fac să tacă / Eu merg mai departe / Către Tine” (Către Tine, Aurelia Rînjea).

Un alt strat de mare profunzime și sensibilitate al volumului Dialog Tainic este dimensiunea dorului și a trăirilor, ce trezesc suferințe secrete în sufletul poetei. Aceste suferințe se transformă în mod miraculos în opere de artă, în doine de jale ce alină și mângâie, confirmând un citat al lui Soren Kierkegaard: „Un poet este o ființă nefericită a cărei inimă este sfâșiată de suferințe secrete, dar ale cărei buze sunt atât de ciudat alcătuite încât atunci când suspinele și țipetele le scapă, sună ca o muzică frumoasă” (Soren Kierkegaard).

Poezia Aureliei Rînjea nu este doar un dialog cu Dumnezeu, ci și un dialog cu trecutul, cu amintirile ce nu pot fi uitate, cu rădăcinile spirituale ale autoarei. „Niște îngeri / Printre singurătățile / Prea multe / În văile cu plângeri / Stoluri de dor înaripat / Pogoară în poveste / Alerg prin lanul de porumb / Ca o căprioară nebăută / Unde sunteți / Tăcerea stă ascunsă / În coama pădurii” (Bunicii, Aurelia Rînjea)

Amintirea scumpă a părinților și a bunicilor revine în poeziile Aureliei Rînjea ca o moștenire a iubirii. Poeziile dedicate acestor figuri materne și paterne sunt încărcate de tandrețe, dar și de o nostalgie sfâșietoare, exprimată prin imagini delicate, simbolice. „Am căutat / Prin anotimpuri / Prin livezi pe dealuri / În grădinile inimii / Am adunat toate / Cuvintele tale / În cea mai frumoasă / Carte – ACASĂ” (Pentru Tine, Tată, Aurelia Rînjea).

Dar nu este vorba doar de o evocare sentimentală, ci și de o încercare de a păstra  mereu viu acel film, pe care timpul l-ar putea înghiți. În acest sens, poezia devine o formă de rezistență împotriva uitării, un mod de a păstra vii glasurile dragi care încă răsună în adâncul inimii. „Cel mai mult / M-au iubit în viață / Bunicii și Părinții / Dealul și albinele / Ciutele și paparudele / Florile câmpului / M-au legănat de mică / Între două versuri / Și nu le pot uita / Și acum mă legăn / Singură între cuvinte / Și fac din fiecare zi / O duminică / În care ei vor sta / În capul mesei” (Zi de duminică, Aurelia Rînjea).

Cărarea vieții este presărată cu bune și rele, cu greutăți și bucurii iar  fiecare dintre noi ne cărăm în spate crucea vieții, așa cum ne este dată de Creator: „Crucea vieții / E o cruce de Iubire / De la Tatăl / Iubire creatoare / De la Maica / Iubire dăruitoare / De la Duhul Sfânt / Iubire potențatoare / De la Fiul / Iubirea ființătoare / Forțe ce îi dau putere / Și înving timpul” (Crucea vieții, Aurelia Rînjea).

„Orice creație, pentru a se desăvârși, trebuie mai întâi să fie afundată în timpul prin care va deveni”. (Antoine de Saint-Exupery)

Poeta revine, prin versurile sale, la locurile copilăriei, văzute nu doar ca spații geografice, dar și ca teritorii sacre ale sufletului. Această întoarcere la origini este plină de dor, dar nu este doar una nostalgică, ci și una inițiatică, copilăria fiind vârsta purității, a adevărurilor nerostite, a relației firești cu divinul și cu natura. „Merg desculță / De mână cu Dealul / Prin iarbă / Îmi simt rădăcinile / Cum și ele se roagă / Mângâi pământul / Soarele se cuibărește / Și el în mine / În coșurile zilei / Printre nerostiri / Și poemele coapte / De atâta dor” (La Slănic, Aurelia Rînjea).

Una dintre cele mai interesante dimensiuni ale acestui volum este relația dintre cuvânt și tăcere. Cât de minunat ne vorbește poeta despre acea scânteie de aur, care transformă și schimbă totul într-o secundă. „În fiecare din noi / O picătură de înger / Ne aprinde nestarea  / Rupe tăcerea / Ordinea nevăzută / Spre A FI și A IUBI” (Scânteie, Aurelia Rînjea).

În cartea Dialog Tainic, tăcerea nu este în niciun caz o lipsă a comunicării, ci un spațiu sacru în care noi culoare multidimensionale, de lumină creatoare  se nasc. „Poteci de Lumină / Ne îmbie în nemuriri / Ne îmbrăcăm în veșnicii / Simetriile din zbor / Se oglindesc tăcute / În atom apoi / Vii se răsfrâng în noi / Într-un bob de speranță / De adevăr mai mare / Decât toate lucrurile” (De fericire, Aurelia Rînjea).

Versurile născute din tăceri sunt scurte, dar concentrate și încărcate de subînțeles. Adesea, ceea ce nu se spune devine la fel de important ca ceea ce este exprimat. „Un zbucium tainic / Născut din durere / Constat că bucuriile / Nu mai încap în cuvinte / Nici cărările / Vorba lumii nu te ocolește / Te lovește din plin / Mă întorc în mine / Îmi adun ca un copil / Bucățile de suflet dăruite / Și aștept / Acolo Hristos îmi întinde / O mână” (O mână, Aurelia Rînjea).

 Poeta știe că adevărurile cele mai profunde nu pot fi rostite direct, ci doar sugerate, lăsate să plutească în aer, asemenea unui parfum subtil. „Te strig / Suflet al meu / Pe unde te plimbi / Noaptea hai-hui / Te dai în leagănul de stele / Te întorci cu ram înflorit / O făclie cu care îmi aprinzi / Inima și viața / Un cântec celest diafan / Aduci cu tine haină / Plină de Iubire și Lumină / Prin care în noapte / Mă recunosc și cei din Cer / Și cei de pe Pământ” (Te strig, Aurelia Rînjea).

Prin dialogul cu sufletul tainic, poeta face chemare la demnitate, dreptate, înțelepciune și  patriotism. „În fiecare Român / Un clocot de sânge de dac / Stăruie o Lumină / Plină cu har / Pentru acest popor creștin / Soarele nădejdii / Îi luminează durerea / Brazii vorbesc cu ochi de trup / Un strigăt vine / Dinspre strămoși / Într-o chemare de bucium / De adevăr pe care-l știe / Pământul și Cerul / Și apele și Înțelepții timpului / Ascultă-le chemarea / Fiți demni și drepți / În Iubirea Luminii dintâi” (Chemare, Aurelia Rînjea).

Prin metaforele pline de eleganță și noblețe și prin imaginile profund simbolice, de mare sensibilitate, colecția de poeme cuprinsă în volumul Dialog Tainic, ia forma unui regal de suflet, un mega jurnal al sufletului poetei care conversează cu Dumnezeu, cu gândurile și amintirile dragi, cu tăcerile interioare și cu memoria persoanelor și locurilor ce i-au marcat existența.

Poezia Aureliei Rînjea, mai proaspătă ca niciodată, unică și uimitoare, este o perpetuă căutare a echilibrului între prezență și absență, între rostire și tăcere, între lumină și umbră, un dans delicat al cuvântului plin de iubire si credință, cu ceea ce se află dincolo de el.

Prin poemele pe care am avut privilegiul să le citim în cartea Dialog Tainic, ne reamintim încă o dată, că poezia nu este doar artă, ci și rugăciune, nu este doar expresie, ci și introspecție, nu este doar amintire, ci și promisiunea că ceea ce este sacru în noi nu se va pierde niciodată.

Calde felicitări autoarei Aurelia Rînjea, pentru tezaurul liric inestimabil pe care îl lasă viitorimii.

Mihaela CD

Membru al TWUC, LSR, Președinte WPAC

Fondator al revistei „Poezii pentru sufletul meu”

Mai citește: 

Cum pot să mă înscriu în clubul GOLD al revistei tipărite PPSM?

Din 1 septembrie aici vei găsi totul despre GALA LAUREATILOR *GALA ARTELOR ediția a 5-a * 31 AUG 2024

Johnny Ciatlos Deak: Programul de promovare al scriitorilor și artiștilor români  contemporani   de pretutindeni  continua!

Cum pot publica si eu in revista?

COMANDA ANTOLOGIILE STELARIS -3 VOLUME!

Lara si David Semenescu -Invitati la emisiunea SALUT ROMANESC DIN MONTREAL partea 2-a

AL FLORIN TENE-Răspunsuri de azi pentru “Întrebări pentru mai târziu “de Mihaela CD

Trei publicații ale editurii Globart Universum premiate de Liga Scriitorilor din Romania,pe anul 2023

FASHION -ART-DESIGN

GALA LAUREATILOR *GALA ARTELOR ediția a 5-a 2024- laureații din lumea întreagă

Impresii de la evenimentul DE DOR SI DE DRAG-lansarea cărții DORUL CUVINTELOR

Impresii si felicitări primite *GALA ARTELOR ediția a 5-a 2024

INVITAȚIE DE PARTICIPARE  LA REVISTA  tipărită nr 17/2024

Lansare de carte -Dorul dintre aripi-ALEXANDRINA IURCU BALAN

Ce mai e nou prin librărie?

EMISIUNI SALUT ROMANESC DIN MONTREAL-talk-show

Doneaza din suflet pentru sufletul tau