Frica și teroarea, armele dominației sociale și politice

-eseu-

Văzând câtă frică și teroare este în lume în ziua de azi m-am gândit să   dezbat acest subiect. Scopul acestui eseu este de a analiza frica și teroarea dintr-o perspectivă multidisciplinară, evidențiind originile lor psihologice, implicațiile sociale și utilizarea lor ca instrument de control în diverse regimuri politice.

Frica și teroarea sunt două concepte fundamentale care au modelat istoria umanității, influențând comportamentul individual și colectiv de-a lungul timpului. Dacă frica este o reacție biologică necesară chiar pentru supraviețuire, teroarea reprezintă un sentiment extrem de intens, adesea asociat cu amenințări existențiale, violență și manipulare socială.

Aceste fenomene au fost studiate de filozofi, psihologi și sociologi, fiecare oferind perspective distincte asupra mecanismelor lor de manifestare și asupra impactului pe care îl au asupra individului și societății.

Frica  trebuie privită în primul rând  ca  o emoție esențială pentru supraviețuire pentru că este o reacție emoțională primară, care se activează în prezența unui pericol real sau perceput. La nivel biologic, frica este controlată de sistemul limbic, în special de amigdală, o structură cerebrală esențială pentru procesarea stimulilor amenințători. Atunci când un individ percepe o amenințare, sistemul nervos simpatic declanșează reacția de luptă sau fugă („fight or flight”), eliberând hormoni precum adrenalina și cortizolul. Această reacție a fost esențială pentru evoluția speciei umane, ajutând la evitarea pericolelor și la creșterea șanselor de supraviețuire. Totuși, în societatea modernă, frica nu mai este declanșată doar de pericole fizice, ci și de factori psihologici, economici și politici.

Frica poate fi clasificată în mai multe categorii: instinctivă, condiționată, existențială şi socială. Frica instinctivă apare în fața unui pericol iminent, de exemplu când apare  un animal sălbatic. Frica condiționată este rezultatul unei experiențe negative anterioare, de exemplu frica de câini după o mușcătură. Frica existențială este legată de percepția proprie, de teme filosofice, precum moartea, sensul vieții sau vidul existențial pe când frica socială este determinată de o presiune a grupului, de rușine sau excludere socială. Aceste tipuri de frică influențează deciziile umane, contribuind atât la adaptarea socială, cât și la dezvoltarea unor comportamente defensive sau agresive.

Teroarea este mai mult decât frica, aș putea spune că este apogeul fricii continue, pentru că   teroarea este o formă extremă, prelungită, de frică, provocată intenționat pentru a controla și supune indivizii sau grupurile sociale. Aceasta este folosita drept  armă a dominației sociale și politice. Diferența față de frică este evidenta. Dacă frica este o reacție naturală la pericol, teroarea este adesea artificial indusă, servind ca mecanism de intimidare și subjugare.

Teroarea poate avea multiple forme, incluzând: teroare psihologică, politică sau religioasă.

Teroarea psihologică  este în fapt manipularea emoțiilor umane  prin amenințări sau propagandă. Teroarea politică este utilizată de regimurile totalitare pentru a reprima opoziția iar teroarea religioasă  se folosește  pentru a justifica utilizarea violenței în numele unor doctrine dogmatice.

Teroarea a fost  folosită ca instrument recurent al puterii politice și ideologice de-a lungul istoriei. Iată câteva exemple notabile: Teroarea iacobină (1793-1794).În timpul Revoluției Franceze, regimul lui Robespierre a instituit un sistem represiv în care mii de oameni au fost executați sub acuzația de „dușmani ai poporului”. Acest episod demonstrează cum frica poate fi folosită pentru a justifica violența și epurările politice. Regimurile totalitare ale secolului XX,  atât nazismul, cât și comunismul sovietic au utilizat teroarea de stat pentru a elimina opoziția și pentru a menține controlul asupra populației. Practici precum arestările arbitrare, tortura și lagărele de concentrare sunt exemple extreme ale modului în care teroarea poate deveni sistematică.

Teroarea teroristă din epoca modernă este practicată de  grupurile extremiste care utilizează atentatele și răpirea de ostatici pentru a răspândi panică și a influența deciziile politice. Atacurile din 11 septembrie 2001 sunt un exemplu clar al impactului terorii asupra ordinii mondiale. Aceste exemple demonstrează că teroarea nu este doar un fenomen accidental, ci un instrument deliberat utilizat pentru a modifica comportamentul uman la scară largă.

În prezent, frica este adesea exploatată de mass-media și liderii politici pentru a influența opinia publică. Printr-un discurs alarmist, guvernele și instituțiile pot justifica restrângerea libertăților civile sau intervențiile militare. De exemplu, în timpul pandemiei de COVID-19, numeroase state au impus măsuri extreme sub pretextul protecției cetățenilor, ceea ce a generat dezbateri privind limitele dintre securitate și libertate.

În mod similar, frica de imigrație, terorism sau criză economică este frecvent utilizată pentru a mobiliza votanții și a consolida puterea liderilor politici. Astfel, manipularea prin  frică este o strategie super eficientă pentru crearea unui consens social bazat pe anxietate.

La nivel individual, expunerea constantă la frică și teroare poate duce la tulburări psihologice precum anxietatea cronică, depresia și stresul post-traumatic (PTSD). În societățile marcate de violență și instabilitate, aceste efecte sunt resimțite la scară largă, contribuind la deteriorarea coeziunii sociale și la creșterea nivelului de neîncredere în instituții. În plus, frica poate paraliza gândirea critică, determinând oamenii să accepte soluții autoritare sau să sacrifice valorile fundamentale precum democrația, libertatea sau drepturile omului. Astfel, gestionarea fricii, împiedicarea și descurajarea metodelor de intimidare, este esențială pentru menținerea unei societăți democratice și echilibrate.

 În concluzie, frica și teroarea sunt forțe extrem de puternice care influențează profund comportamentul uman și structurile sociale. Deși frica este un mecanism natural de supraviețuire, teroarea reprezintă o manifestare extremă și manipulativă, utilizată adesea în scopuri politice sau ideologice.

Într-o lume marcată de incertitudine, este esențial să cultivăm reziliența psihologică și să dezvoltăm mecanisme de protecție împotriva manipulării prin frică. Numai prin înțelegerea profundă a acestor fenomene putem construi o societate bazată pe rațiune, solidaritate și respect pentru libertatea individuală.

Mihaela CD

Mai citește: 

Cum pot să mă înscriu în clubul GOLD al revistei tipărite PPSM?

Din 1 septembrie aici vei găsi totul despre GALA LAUREATILOR *GALA ARTELOR ediția a 5-a * 31 AUG 2024

Johnny Ciatlos Deak: Programul de promovare al scriitorilor și artiștilor români  contemporani   de pretutindeni  continua!

Cum pot publica si eu in revista?

COMANDA ANTOLOGIILE STELARIS -3 VOLUME!

Lara si David Semenescu -Invitati la emisiunea SALUT ROMANESC DIN MONTREAL partea 2-a

AL FLORIN TENE-Răspunsuri de azi pentru “Întrebări pentru mai târziu “de Mihaela CD

Trei publicații ale editurii Globart Universum premiate de Liga Scriitorilor din Romania,pe anul 2023

FASHION -ART-DESIGN

GALA LAUREATILOR *GALA ARTELOR ediția a 5-a 2024- laureații din lumea întreagă

Impresii de la evenimentul DE DOR SI DE DRAG-lansarea cărții DORUL CUVINTELOR

Impresii si felicitări primite *GALA ARTELOR ediția a 5-a 2024

INVITAȚIE DE PARTICIPARE  LA REVISTA  tipărită nr 17/2024

Lansare de carte -Dorul dintre aripi-ALEXANDRINA IURCU BALAN

Ce mai e nou prin librărie?

EMISIUNI SALUT ROMANESC DIN MONTREAL-talk-show

Doneaza din suflet pentru sufletul tau