
Autor: Aurelia Oancă
Un cățel mai curios
Se ținea dup-o pisică,
Ce-și plimba mai tacticos
Blana ei cea curățică.
Ea-l simți în urma ei
Și codița și-o rotea
Ca să-l facă pe Grivei,
Fiindc-așa el se numea,
S-o urmeze, să se joace,
Dar când se apropia,
Se-ntorcea cu chip de ace
Și îndată-l speria.
El, un hoțoman de clasă
Se trântea pe trotuar,
Se făcea că nici nu-i pasă
Și de ea n-are habar.
La ureche c-o lăbuță
Se tot scărpina de zor,
Și-o lăsa pe pisicuță
Să-l privească fără spor.
Dar de cum se întorcea
Și pleca draga pisică
Și Grivei se ridica
Urmărind-o fără frică!
Descoperă mai multe la Poezii pentru sufletul meu
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
