Poate

Poate

Autor: Elena Tudosă

Când gândurile apăsătoare-o iau la trap,
Prin timpul trecutelor mele amintiri,
Aș vrea să nu fiu eu,din mine-aș vrea să scap,
Să nu mai simt lacrimi de dor greu în priviri.

Aș vrea să evadez,să fug din starea care,
Mă mistuie de o vreme în crunte frământări,
Să uit însingurarea tristeții ce mă doare,
Când îmi îndrept privirea în ancestrale zări.

În nopți fără de somn gândurile uneori,
Se zbat în suferință fără de sfârșit,
Când sufletul stingher înveșnicit în dor,
Se întoarce nostalgic în vremi care-au trecut.

Mi-e zbucium sufletul,agitat val de mare
Și orbercăiește în întunericul nopților târzii,
Dorind să scape de dorurile atât de-apăsătoare,
Ce-n gânduri îmi aleargă sălbatici herghelii.

Poate-i prea mult această cumplită nostalgie,
Ce-mi bântuie prin gânduri cu amintiri de dor,
Făcându-mă să-mi simt inima-n piept pustie,
Sufletu-mpovărat de toamna anilor,
Poate nu reușesc să cred că totu-i trecător!

Mai citeste: 

De ce sa cumparam cartile unui autor?

Invitatie GLOBART-antologie de arta contemporana in imagini

Despre revista de colectie tiparita 

Invitatie-GENESIS-interviuri