AL INIMII TALAZ Autor: Aurelia Oancă Iubitul meu cu ochii de cărbune, Nicio-ntrebare nu mai vreau să-ți pun, Am înțeles mesajul tău ce spune: „Și în tăcere afli tot ce-ți spun!” E-adevărat, am înțeles mesajul Și l-am ascuns adânc în gândul meu, Acolo, într-un colț i-am pus bagajul Și l-am acoperit ca pe-un trofeu, … Continuă lectura AL INIMII TALAZ →

   Mă-ntrebai ... Autor:  Nina Lavric  Mă-ntrebai: unde gândești Și găsii mii de povești, Nu mai vreau s-aud niciuna: Știi că nu-mi place minciuna. Mă-ntrebai: care ți-e pasul Și pe unde ții popasul? Dar răspunsei singurea: La ce bun să-ntreb așa? Pusei întrebări în gându-mi Și găsii: greu e cuvântul Din cotruțele  bizare... De ce … Continuă lectura  Mă-ntrebai … →

  Fiori de noapte Autor: Gabriela Raucă  Mai spune-mi, înc-odată, "noapte bună",Lăsând o sărutare, amanet,Pe ochii mei, când razele de lună,Pătrund printre perdele, în buchet! Privește-mi somnul, adunat sub pleoape,Apoi, spune-mi încet, că mă adori,Hai, vino, înspre mine, mai aproapeȘi învelește-mă cu dulci fiori! Alintă-mi ruginiul strâns în plete,Rebel, pe albul pernei, răsfiratȘi lasă-ți mâinile … Continuă lectura Fiori de noapte →

FĂRĂ GARANȚIE 2 Autor: Vasile Dan Marchis  Moartea nu mă mai atacă, mă momește M-a momit și sub pretextul că ea este regizor Mi-a arătat Golgota pe care să urc cu crucea în spate prefigurând rolul Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Am refuzat nu pentru că mi-ar fi fost frică de răstignire ci deoarece n-am primit … Continuă lectura FĂRĂ GARANȚIE 2 →

  MAI STAI CU MINE... Autor: Aurelia Oancă Mai stai cu mine, toamna mea frumoasă Și mai presară-mi peste trup culori, Mai vreau să fiu a timpului mireasă, Mai vreau să am în suflet calzi fiori.   Mai stai cu mine pe o bancă veche, Să-ți mai înșir pe file poezii, Să-ți spun că ești … Continuă lectura MAI STAI CU MINE… →

  DANS DE FLĂCĂRI Autor: Aurelia Oancă (Creație) În dans de flăcări se revarsă focul, Cu mâini întinse și clipiri de jar, Adună-n cercul triumfal tot jocul Și-n inimă îi construiește-un far. Din răni de roșu scutură durerea Și-o-mprăștie pe câmpul transparent, Desenul lui îngălbenește fierea Care se zbate-n flacără, dement. Cu ochii de jăratec … Continuă lectura DANS DE FLĂCĂRI →

      SUNT BĂTRÂN DAR TOT COPIL Autor: Sandu Chiva  Am trecut râzând prin viață Ca o barcă printre valuri, Străbătând furtuni și ceață Am ajuns mereu la maluri. Pe o mare-nvolburată Am plutit printre rechini Și nu m-am temut vreodată Să înfrunt oameni haini. Nu m-am supărat când ploaia Mi-a pătruns prin pălărie … Continuă lectura SUNT BĂTRÂN DAR TOT COPIL →

Dorință ne-mplinită Autor:  Mara Popescu Vasilca   În faţa mea paharul e zilnic şi e plin, De vorbe-nvolburate, de gânduri şi venin, Îmi amintesc de tine, ce-o dată ai venit, Şi zâmbet de zeiţă pe suflet ai lipit. Hai vino iar la mine, femeie ce mi-ai dat, Iubire şi-ngrijire, cu sufletul curat. Mă strigi, mă … Continuă lectura Dorință ne-mplinită →

  TĂCUTE GÂNDURI Autor: Aurelia Oancă Eu timpului aș vrea să-i cer o cheie Ca un zăvor de clipe să-l deschid, Să fiu din nou o tânără femeie Ascunsă-n ochii ce tăcut se-nchid. Sub pleoapa calmă tremură o perlă, Ce inima cu greu o poate ține, Coboară lin peste a feței velă, Care se zbate-n … Continuă lectura TĂCUTE GÂNDURI →

ÎNCERCAREA CEA MAI GREA Autor: Vasile Dan Marchis  Arde în mine arhiva de rugăciuni nerostite Scriu parcă mă debarasez de materiale inflamabile Scriu parcă mă dezbrac de haine cuprinse de foc. Prin cuvintele de foc sau prin focul de cuvinte inima este mai mult decât un pompier. N-au stins nici nu sting pompierii cu apă … Continuă lectura ÎNCERCAREA CEA MAI GREA →

  POVESTEA NOASTRĂ Autor: Aurelia Oancă Îți amintești de zilele cu soare Când ne plimbam prin parcul adormit, Sub pulberea ce toamna ca o boare A risipit-o-n frunze liniștit?   Noi nu simțeam că peste noi se cerne, Un scâncet trist căzut din norii grei, Ce-și plâng povara fredonând refrene, De frunze moarte, triste, pe … Continuă lectura POVESTEA NOASTRĂ →

  Știu Autor:  Nina Lavric  Știu: Mă iubești, Mă detești, Mă privești, Mă visezi, Mă ignori, Mă rechemi, Mă recunoști, Mă înconjori, Mă întâlnești, Mă implori De acolo, De unde e vânt, De unde nu mai suntem, Nu mai sunt... Mai revii, Mai încerci, Mai șoptești, Un amurg Răvășești, Iluzii lansate, Pierdute În labirinturi, De … Continuă lectura Știu →

Plâns Autor Camelia Florescu N-am să mor până-i pământu’ N-am să țip cât urlă vântu’ Nicio lacrimă de ciută Nu mă plânge, nu mă udă Nu m-acoperă ninsoarea Dar mă arde depărtarea N-am să mor în altă țară N-am să-mi uit copiii-afară N-am să-i las pe-ai mei la poartă Niciun foc n-o să mă ardă … Continuă lectura Plâns →

      Mai tristă cu o lacrimă Autor: Lacrimioara Iva    Aș vrea să știu ceea ce nu știu. Aș vrea să dezleg sentimente încrucișate, să anagramez distanța dintre noi, să dau șah- mat  tristeții. Aș vrea să simt ceea ce nu simt. Complexata sau nu, noaptea adorm mai tristă cu o lacrimă. Mai … Continuă lectura   Mai tristă cu o lacrimă →

  Lumea poeziei Autor: Gabriela Raucă  Ai adormit și la fel ca-n poveste,După o sută de ani te trezeștiȘi te întrebi, locul tău unde este,În lumea-n care, acum, te găsești. Atâtea gânduri și-a ta fantezie,Se-ntruchipează în versuri de vis,Care te-ndeamnă, mereu, a le scrie,Să nu se piardă, pe rând, în abis. Din gura ta izvorăște … Continuă lectura Lumea poeziei →

  Eșec ipotetic   Autor: Paul Cristian Dutu   Mă văd îndrăgostit de tine Și peste luni de acum încolo, Când intrigile o să se îmbine Și-o să mă știi stând tot ,,acolo”.   Cu cât te văd mai des, mi-e greu Să fiu superficial și rece. Tu mă poftești doar în antreu, Eu mă … Continuă lectura Eșec ipotetic →

    TE CAUT CU PRIVIREA Autor: Aurelia Oancă Te caut cu privirea-n zările întinse, Printre poeme scrise pe un nor, În care sunt cuvintele nescrise Într-un răvaș suav cu tiv de dor. Și te mai caut într-un val de mare, Împodobit cu spuma lui sărată, Și mângâiat de raze dulci de soare, Dar chipul … Continuă lectura TE CAUT CU PRIVIREA →

  Adiere jucăușă  Autor: Gabriela Raucă  Bate vânt de primăvară Și mă cheamă pe afară, Iar când trece, într-o doară,Mângâierea lui ușoară Mă-nfioară...  Toate florile-n grădinăSe răsfață în luminăȘi prin tufe de sulfină,Aud boarea cum suspină,În surdină… Liliac și iasomie,În culori de bucurie,Jucăușe mă îmbie,Pe-a lor frunză a le scrie,Poezie... Dulci fiori de fericire,Se întrec să mă inspire,Să … Continuă lectura Adiere jucăușă  →

    CÂND RĂTĂCI-VOI... Autor: Aurelia Oancă Când rătăci-voi înspre zări albastre, Voi lua cu mine un buchet de flori, Voi presăra pe căile sihastre, Ninsorile din ele, în culori. Petalele vor curge pe cărare Sub pașii mei vor crește noi minuni, Apoi voi pune pentru fiecare, Din ele împletite mici cununi. Acestea vor aduce … Continuă lectura CÂND RĂTĂCI-VOI… →

  CE AI CU MINE VIAȚĂ? Autor: Sandu Chiva  Până azi nu mi-am dat seama Că se-adună mereu anii Și ușor mă prinde teama: Se vor bucura dușmanii... Îi privesc vorbind în șoaptă Pe la colțuri tot mereu, Cum că vin încet la poartă Și respir acum mai greu... Au mai zis, că și vederea … Continuă lectura CE AI CU MINE VIAȚĂ? →

COBOARĂ TIMPUL Autor: Aurelia Oancă Cu fruntea-ncărunțită stă Ceahlăul, Privind peste Moldova și Carpați, Prin genele de brazi ascunde hăul, Strigând pe vântul zilei: Sunteți frați! Cu trupul său de stâncă ne veghează Și cu puterea pietrei stă semeț, Pe brațele puternice așează, Un imn de pace trainic și măreț, Și ochii lui sunt stele … Continuă lectura   COBOARĂ TIMPUL →

  MACII ALBAȘTRI Autor: Aurelia Oancă Când stropi de ploaie curg din nori în lacrimi Și cad peste natură murmurând, În șoaptă lină se așează cântul, Pe macii care-așteaptă tremurând, O rază caldă peste fusta udă Și-un cer albastru peste chipul lor, La înălțimi care adună pacea Și liniștea sinistră dă fior. Din simfonia zărilor … Continuă lectura MACII ALBAȘTRI →

SINGURA AMINTIRE NEARSĂ A SOARELUI Autor: Vasile Dan Marchis  1 Iar se prefigurează o secetă cumplităşi Proorocul Ilie nu-i de găsitS-a întrebat de el şi pe laInstitutul Naţional de Meteorologie şi Hidrologieînsă nimic…„Cum aşa?” se adresă regele meteorologilor„Singura amintire nearsă a soarelui –acest mare prooroc de care au ascultatîn adevăratul sens al cuvântului toate fenomenele … Continuă lectura SINGURA AMINTIRE NEARSĂ A SOARELUI →

  Tremură fiori de liră Autor:  Nina Lavric  Tremură fiori de liră În scorbura omenească. Cine-i cel  să mă audă? Cine-i să mă-întâlnească? Ah, străină precum ziua, Așteptam în disperare O scânteie-n dezrobire, Cu șoptiri de deșteptare. Dulce, frunză pământie, Darnică în alinare, Te găsesc mai străvezie… Un surâs tăcut ce zboară! Mai citeste:  Clubul … Continuă lectura Tremură fiori de liră →

  Magnetism artistic   Autor: Paul Cristian Dutu   Într-un glas suav, angelic, se reflectă un maro Ca vioara unei fete din picturi de Bouguereau Și-n pereche cu un zâmbet, inocența ei frapează, Cu ghiozdanul plin de stres, detașată, ea pictează.   Ies unde necunoscute dintr-un diamant abstract, Un impar cu alt impar se resping … Continuă lectura Magnetism artistic →

    ÎN FILELE DE CARTE Autor: Aurelia Oancă Am poposit în filele din carte Și-n slova ei am descifrat comori, Un vânt mai trist purta cu el o parte Din pomii care nu mai au nici flori, Și nici cu frunze verzi nu se îmbracă, Ci-și poartă-n ele lacrimi colorate, Apoi le lasă spre … Continuă lectura ÎN FILELE DE CARTE →

  Efemer Autor: Gabriela Raucă  Am venit pe Pământ,Cu o boare de vânt,Focul viu m-a cuprinsȘi în vers m-am aprins,Ca să cânt. Am fost visul de dor,lȘi aripă în zborOri al mării alint,Într-un val de argintȘi fior. Roșul din trandafiri,Visul primei iubiri,Din sărutul furat,Buzele au păstratAmintiri. Am fost toamne și veriȘi am fost primăveriOri ai … Continuă lectura Efemer →

  AM POPOSIT... Autor: Aurelia Oancă Am poposit în drumurile mele Pe-o margine de vis multicolor, Am pus în traista vieții mici mărgele, Ce-au curs din ochii mei atunci când dor, Trăirile cu timpul adunate Și ofurile toate-ntr-un suspin, Am pus răvașul scris cu: „Nu se poate”, Însăilat cu acul unui spin. Ajunsă în grădina … Continuă lectura AM POPOSIT… →

  CRED CĂ SUNT CAM AIURIT.. Autor: Sandu Chiva  Iau o foaie de hârtie Și mă-ndrept spre un tufiș, Ca să scriu vreo două versuri Despre oameni..pe furiș. Ați crezut pentru o clipă Că am unele nevoi, Dar am rezolvat problema Mai devreme-n păpușoi. Astea fiind lămurite Să trecem la poezie, Uite că am pregătite … Continuă lectura CRED CĂ SUNT CAM AIURIT.. →

  A venit zâmbetul tău Autor:  Nina Lavric  A venit zâmbetul tău Dintr-o zare, pentr-un eu, Peste culmi se așternea Marea în scânteia sa. Se ivea o preacurată, Steaua cea mai luminată, Cu doi ochi mereu străjeri În lumina de pe cer. Iar din zarea aurie Calda, cea purpură vie, Rămâne-va veșnicie O speranță, una … Continuă lectura A venit zâmbetul tău →

  NESTEMATE ȘI COMORI Autor: Aurelia Oancă Știu un magazin în care, Sunt de toate adunate, Este-nchis într-o cutie, Unde inima ta bate. Și mai știu că printre rânduri, Sunt înscrise dragi povești, Care stau ascunse-n pagini Vechi și triste când nu ești, În noianul meu de gânduri, Și în slovele ce vin, Din clepsidra … Continuă lectura NESTEMATE ȘI COMORI →

  Savoare matinală  Autor: Gabriela Raucă  Adu-mi cafeaua-n zori de dimineață, Licoare neagră, ademenitoare,Cu miere strânsă-n picături de soare,Amarul să-i preschimbe în dulceațăȘi în savoare! O lasă pe măsuța mea de noapteȘi-așa, cum încă dorm, mă tot privește,De-al meu obraz, obrazul ți-l lipește,Mă farmecă iar, cu suave șoapteȘi mă trezește! Sărută-mi somnul, adunat sub geneȘi picură … Continuă lectura Savoare matinală  →

    SCRIERI DE LA ȚĂRMUL MĂRII MOARTEA NU ESTE UN NEANT Autor Trandafir Simpetru  Ar însemna să ne iluzionăm dacă noi înşine în primul rând am putea crede o clipă în autenticitatea unei confesii ambiţionând să exprime discursiv mai bine ceea ce face poate chinul, teroarea şi hrana noastră cea de toate zilele şi … Continuă lectura SCRIERI DE LA ȚĂRMUL MĂRII-MOARTEA NU ESTE UN NEANT →

UN GÂND PE GEANĂ Autor:   Silvia Mihăilescu Copila  mea  din gând, pe-o geană Îți las un colț  de șevalet O armonie pe  maramă,  Însemnul primului  antet.   Culorile și mângâierea Să le primești din simțul tău În arcuirea unui spectru    Din efemerul curcubeu. Copila mea plăpândă geană Să stai în iarba rourată    Albastrul cer să … Continuă lectura UN GÂND PE GEANĂ →

ȘI NU UITA... Autor: Aurelia Oancă   Și nu uita că totul e lumină, Venită de la bunul Dumnezeu, Iar cartea Lui cu slova cea divină, Va sta în calea ta mereu, mereu. Și nu uita că numai prin iubire Poți reuși pe drumul vieții tale, În slova ta să porți doar fericire, Ea va … Continuă lectura ȘI NU UITA… →

    E DARUL SFÂNT Autor: Aurelia Oancă În inimă de porți iubirea Și simți că viața a-nflorit, În roze dulci să-ți pui menirea Și-n mierea lor fii fericit.   Fă-ți timp ca să mai fii odată, Cu zâmbetul pe chipul tău, Alungă norii-n neagra zloată, Iar tu să fii mereu, mereu,   O rază … Continuă lectura E DARUL SFÂNT →

  ZBATERE ÎN PRUNDUL UITĂRII... Autor Trandafir Simpetru  Deasupra- ncleștării tale iubito, sunt doar guri de vulcani, piatră și rădăcini ce- acoperă valea de umbră, cearcănul ceții, gol și pustiu ce- ți bântuie lumina cu albul deșert, nu te uita cum mă aștern doar mă ridic din mine, în ochiul trăsnetului când mă doare durerea … Continuă lectura ZBATERE ÎN PRUNDUL UITĂRII… →

Cântecul disperării Autor: Ștefan Doroftei Doimăneanu O novă dementă în moarte latentă,Fugită din grajduri, creând mii de iaduri,Atacă în trombă, fiind ca o bombă,Sfidând sănătatea, furând libertatea.Ne bate la ușă cu albă mănușăSperând să mai fure noi suflete pure,Fiind ajutată de gloata turbatăCe țipă și urlă, cum clopotu-n turlă.Manevre mieroase, subțiri dar bănoase,Se plimbă pe … Continuă lectura Cântecul disperării →

    „TU AI ALES” Autor: Aurelia Oancă Tu ai ales o stea din întâmplare Și-n șoaptă ai rostit numele meu, Pe raza ei ce-n noapte fin tresare, Ai agățat un magic curcubeu, Care purta pe catifeaua nopții, Mesajul plin de tainice culori, Ce-au coborât ușor în pragul porții, Iar peste gene-a presărat fiori. Din … Continuă lectura „TU AI ALES” →

Casa mea  Autor: Cristinel Cristea M-aș retrage într-un loc tăcut, La o margine de lac de munte, Să trăiesc la fel ca la-nceput, Făr-atât de multe amănunte.  O căsuță mică și un pat
Și o ușă fără-ncuietoare,
Și deasupra cerul înstelat Luminându-mi locu-n înserare.  Să am păsări fără colivii
În căsuța simplă și curată
Și să te invit, apoi, să vii
Să mă vizitezi … Continuă lectura Casa mea  →

Etern Autor: Gabriela Raucă  Întoarce-ți, mare, fața către mineȘi dă-mi surâsul ce l-ai plăsmuit,Când razele de soare au venit,Cu mângâieri, anume pentru tine,Din Infinit!Privește-mă cu ochii tăi albaștriOri verzi, cu unduire de smarald,Împodobească-mi gleznele, ce ard,Nisipul fin, cu străluciri de aștriȘi valul cald!Adu-mi cu mângâierea ta spumoasă,Veșmânt superb, cu unde, străvezii,Ca să îmbrace pașii mei … Continuă lectura Etern →

      CÂNTECUL SUFLETULUI Autor: Aurelia Oancă Ai ascultat al sufletului cântec? El e ecoul dorului de tine, Și bucuria vechiului descântec Ce s-a oprit cândva în piept la mine.   Închide ochii și ascută vântul Ce tremură în tainici clopoței, Iar îngerii îi duc pe-aripi cuvântul Care coboară lin printre cercei,   De … Continuă lectura CÂNTECUL SUFLETULUI →

  CORBUL Autor: Vasile Dan Marchis  Din firul lung al amiezilor fierbinți anotimpul ca păianjenul și-a țesut a foametei ie cu care capturează nobila câmpie Prin arșița timpului, simțămintele mele ca soarele au devenit un întreg înșelător, ca tinerețea florilor, ca iubirile de dorul minunilor De foamete mă frige soarele când intru ca-n legendă în … Continuă lectura CORBUL →

Martie la Buziaş Autor: Titina Nica Țene In fiecare zi am fost în parc să văd, aici, cum vine primăvara şi am simţit că înfloresc şi eu iar florile îmi luminează seara… O mierlă cânta intruna pe platan, acompaniată de mici păsărele, de două sute ani copacul alb, stă drept cu fruntea sprijinită-n stele… Si … Continuă lectura Martie la Buziaş →

  S-A ÎNTÂMPLAT LA FLORĂRIE   Autor: Sandu Chiva  Eu ți-am dăruit o floare M-ai privit și ai zâmbit... Ah! Cât ești de-ncântătoare Cu-n surâs tu m-ai vrăjit. Nu știam de o să-ți placă Gestul meu nevinovat, M-am gândit puțin...și dacă Îți pare puțin ciudat... Dar tu l-ai primit voioasă Ochii tăi s-au luminat, Te-am … Continuă lectura S-A ÎNTÂMPLAT LA FLORĂRIE →

   PRIVESC ÎN OCHII TĂI  Autor:  Kessy Ellys Nychollas Privesc în ochii tăi tulburi și triștiNu mai observ în ei văpăi!Ești la un pas de mine dar...parcă nu exiștiCe s-a-ntâmplat?Chiar m-ai pierdut...?Prin care văi? Mă-mbrățișezi darbrațele-ți sunt reciȘi-un țurțure de ghiațăÎmi străpunge fireaÎmi scutur capulDin vis să mă trezesc...Dar nu-mi dă pace amintirea... Și dintr-o … Continuă lectura PRIVESC ÎN OCHII TĂI →

UN VIS DE VERDE   Autor: Aurelia Oancă Un vis de verde-mi spune, Că voi găsi iubirea, Când soarele apune Și-și pierde strălucirea.   Din rouă voi culege Mici stropi de fericire, Din flori eu voi alege Un munte de iubire.   Voi pune peste-aripe De fluturi zburători, Mulțimile de clipe, Mulțime de fiori.   … Continuă lectura UN VIS DE VERDE →

  ÎNCERCAREA CEA MAI GREA 2 Autor: Vasile Dan Marchis  S-a constituit un certificat medical a Limbii româneVirusul care a dus la scăderea fără precedenta imunităţii verbelor,a impus si retragerea din uza unor substantive şi atributerămânând a fi expuse spre o largă circulaţiedoar suspinele:a,e,i,o,u,ădar şi acestea fiind luate ca datorii fără acoperire,prin care gura mea … Continuă lectura ÎNCERCAREA CEA MAI GREA 2 →

VERDE DE SPERANȚĂ   Autor: Aurelia Oancă Am cules din verde o speranță Și am pus-o tandru-ntr-un album, Care poartă scene dragi de viață, Ce-a trecut ușor ca și un fum.   Au rămas doar amintiri depuse, Pe cartonul rece, fotografic, Despre vremuri care sunt apuse, În al timpului registru tainic.   Toate-s duse și-am … Continuă lectura VERDE DE SPERANȚĂ →

Întâmplare Autor  Alice Puiu imagini dizolvate-n trestia memoriei ca un foșnet peste gânduri ora sfâșie invizibile ferestre de tăcere dinspre margini de vise o melancolie respiră glasuri în această răspântie de bolți solitare de care se-ncolăcește vara ca o neîngrădită destăinuire într-un joc himeric fără virgule sau albe pleoape doar un lung șir de platani … Continuă lectura Întâmplare →

  M-A DURUT UMBRA VALULUI… autor Vasile BELE M-a durut umbra valului, mă doare tăcerea dintr-o pictură, mă doare clipa petrecută fără tine, mă doare visarea, speranța și privirea mută, voi învăța ce înseamnă durerea din colț de stâncă, te voi chema să-mi fii doar umbră de vânt... Ți-am văzut privirea care nu mai naște … Continuă lectura M-A DURUT UMBRA VALULUI… →

ÎN HAINA BUCURIEI   Autor: Aurelia Oancă Oricât de tristă ți-ar fi clipa, Adaugă o rază peste ea, Din curcubeu va crește iar aripa, Iar din iubire crește-va o stea.   Alungă în genuni a ta tristețe Și bucură-te cum știi tu mai bine, Din trandafiri să iei doar tinerețe, Iar din lumină, haina de … Continuă lectura ÎN HAINA BUCURIEI →

  ÎNCERCAREA CEA MAI GREA-3 Autor: Vasile Dan Marchis  S-a constituit încă un certificat medical al Limbii române. Acest nou virus a făcut ca textele de orice natură din mâinile unor medici specialiști,clerici și critici să pară refugiate.... Lipsurile semnalate în rândul unor elemente gramaticale și mulțimea cuvintelor adiacente rămase ca sihaștrii, au făcut ca … Continuă lectura ÎNCERCAREA CEA MAI GREA-3 →

    PICTEAZĂ-MĂ ÎN ALBASTRU... autor Vasile BELE   Dintr-o frunză de cireș plină de alb a căzut un sărutcare m-a chemat să-ți fiu rouăsă-ți fie iubire... să-ți fie galaxiesă-mi fii lacrimăzeiță cu chip de foșnet de vânt… Printre sărutări trandafirul roșu s-a prefăcut în potirîn care am pus stropi de rouăaltar să-ți fie după … Continuă lectura PICTEAZĂ-MĂ ÎN ALBASTRU… →

  VOI CĂUTA...   Autor: Aurelia Oancă Voi căuta în clipele pierdute, Puterea de a rupe vechi tăceri, Voi cere-n dar ca timpul să-mprumute Un strop de pace, fără de dureri.   Voi aduna într-o clepsidră stropul Ce este rupt din vastul univers, Din stele mici voi face horoscopul, Apoi îl voi cuprinde într-un vers. … Continuă lectura VOI CĂUTA… →

SE CERN ÎN NOAPTE   Autor: Aurelia Oancă Se cern în noapte mii de stele, Ca lacrimi revărsate-n univers, În gândul meu ce zboară printre ele Se naște-n tihnă rima unui vers.   În el mă văd pe mine, într-o seară, Cum număram sclipiri pe negrul cer, Aveam în suflet magica vioară, Ce-și tremura pe … Continuă lectura SE CERN ÎN NOAPTE →

    UN ÎNSERAT ÎNDRĂGOSTIT Autor Trandafir Simpetru  Căutam pașii tăi cu ploi iubito, pe peroanele gărilor pustii, acolo unde veneai altădată să- mi alungi cruda- mpietrire din suflet cu privirea ta fermecătoare și rebele visuri, îmi surâdeai blând și mă strângeai la pieptul tău cu sânii pârguiți, plini de licurici de ți se vedeau … Continuă lectura UN ÎNSERAT ÎNDRĂGOSTIT →

  FRUNZE PICTATE CU ROUĂ ȘI LACRIMI… autor Vasile BELE   Euterpe și-a oprit dansul Greierul cântă alături de lumina unui vânt Și-a luat chitara și a început Un vals de lacrimi și rouă de mir Azi, pe o pânză de tăcere… Valsul iubirii începe între două priviri Îngemânate… cu rouă și foșnet de umbră … Continuă lectura FRUNZE PICTATE CU ROUĂ ȘI LACRIMI… →

STRIGĂ SUFLETUL Autor: Teodora Chiric  Strigă sufletul din mine Strigă vântul ce adie, Strigă norul care trece   -Unde ești tu primăvară Și tu pasăre ce zboară, Să-mi aduci o veste bună Despre draga noastră mamă?   Toate-acestea îmi răspund Iar eu c-un oftat prelung, Încerc s-o aduc în față Așa cum era în viață, … Continuă lectura STRIGĂ SUFLETUL →

Prin labirintul orașului Autor  Alice Puiu un strigăt plesnește semn de muguri pe geamul visului exilat, e-o subțiere amorfă de sensuri când numele tău respiră plecarea prin labirintul scris de orașul opac, o literă din lumina frunzei te șoptește așteptare pe crucea gândului, memoria străzilor pulsează-n oglinzi candelabre de măr, cioburi din verdele spart pe … Continuă lectura Prin labirintul orașului →

  REGINA MEA  2 Autor: Vasile Dan Marchis  Muza bună m-a împresurat într-un mod cât se poate de favorabil. (spun asta deoarece sunt și muze rele precum demonii...) Și o întâmpin prin apelativul: ”Regina mea” Ea mă primește astfel: ”Mesagerul meu, te-am dobândit drept premiu sau recompensă nu ca pe un lucru oarecare să nu … Continuă lectura REGINA MEA  2 →

Miezul piz-mei Autor: Ștefan Doroftei Doimăneanu Din speteaza iluminiiCreiere zdrobesc popoareÎși ascut mereu topoareSă ne spintece străbunii.Vin decrete mondialeSă ne fure libertatea,Geaba căutăm dreptateaÎn înjurături verbale.Furtunați de uraganeRomânași luați de apeN-au puterea să dezgroapeFuria din buzdugane.Nu ieșim, nu sărim gardul,Stăm cuminți în casa noastră,Marea nu mai e albastră,Au vopsit și leopardul.Toți aplaudăm misterulBolii ce din … Continuă lectura Miezul piz-mei →

Fără cuvinte, Autor: Ionut Lesenciuc În dimineața veșnic argintie în care, candelabre - rânjesc amorf, trupu-ți, care - de copilă vie, răspund, stiihiilor – ce-au fost! Și amăgit, de timbrul vocii rostesc, de parcă - trecut a fost doar ieri… Când împietrit, în pragul morții cu rânjet – sper, de nicăieri! Mai citeste:  Doneaza din … Continuă lectura Fără cuvinte, →

  NORMĂ Autor: Vasile Dan Marchis  Urcând Golgota am căzut a treia oară ducând crucea ţării, în timp ce la dreapta mea Mântuitorul nostru Iisus Hristos urcând şi el dar de această dată ca turist şi scriind versuri despre istoria acestui deal a căzut lângă mine, nu silit de povara drumului ci a metaforelor... Atunci … Continuă lectura NORMĂ →

Copacul meu Autor: Ștefan Doroftei Doimăneanu Copacul meu reînfrunzit în noapteFoșnește tainic retrezind privirea,Revăd regina-ascunsă-n miazănoaptePrin crengile ce-și despletesc uimirea.Privesc în ochii ei, două safireCe înfloresc prin doruri renăscute,Și văd din nou cum cer să se răsfireÎn lava rece din iubiri trecute.Mă răscolesc în frământări haine...Să înfloresc? Să-aprind focul în ruguri?Să-mi prind pe ramuri alte … Continuă lectura Copacul meu →

Metamorfozându-ți idea Autor: Ionut Lesenciuc Curgea în idee, bocet - din trupul tău, suferindă, ai ridicat privirea, muribundă-ți… Îngrămădeau în cojițe proaspăt decojite, ultimele amănunte. Cu împlinirea – ai răspuns: prezent, atunci - când ai fost întrebată. Timpul, deși același, nu te recunoștea… Privindu-te insistent, te-am deosebit ușor, purtai – același caracter! Amăgit până atunci, … Continuă lectura Metamorfozându-ți idea →

  ȘCOALA VIEȚII Autor: Vasile Dan Marchis  Ți-a fost minoră și căința că n-ai ținut prin refugii sanctuarele cu Mântuitorul nostru Iisus Hristos nici când ne-au separat stihiile... Acum este de probă sau temporară iertarea că dintre toate instinctele doar cel necontrolat îți dă impuls să-l urmezi pe Iisus. Nu dispera controlează-ți instinctul Acesta este … Continuă lectura ȘCOALA VIEȚII →

Beția universului Autor: Ștefan Doroftei Doimăneanu Prin ochii nopții,ziua îşi descarcăurâţenia necunoscutului,în florile de castani aprinsepe crengile timpului,Invitându-neSă privim la albul din noiPrin negrul vremilor bolnave,Staționare în frică,Sau dincolo de noi,Prin auriul vibrațiilor viitoruluice abia se naşte din trecut.Succesiuni mentale de culoriabsorb vidul presiuniidin imensitatea absurdului,adunat în limpezimea laculuidin oglinda ochilor înlăcrimaţiai mieilor,ce încă mai … Continuă lectura Beția universului →

    VINO SĂ-ȚI CUPRIND LUNA,TÂMPLA ȘI GLEZNELE... Autor Trandafir Simpetru  Nu mai fi supărată, iubito, vino să mă renaști din nou, coboară-te cu miresmele tale și pașii tăi supli unde se veștejesc nisipuri în mișcarea lunii, pierdută în chemare, dorul tău nestăpânit, foc nesecat unde locuiesc iubiri, îți văd trupul și buzele și ceața … Continuă lectura VINO SĂ-ȚI CUPRIND LUNA,TÂMPLA ȘI GLEZNELE… →

      CÂND PESTE TOATE   Autor: Aurelia Oancă Când peste toate vine înserarea Și cerul se îmbracă-n limbi de foc, Spre casă lin se-ntoarce iar cărarea Și totul se oprește dintr-un joc,   Ce face ca natura să tresalte Și inimile toate-n joc se prind, Și pe oglinzi de ape-ncep să salte Culorile … Continuă lectura CÂND PESTE TOATE →

Gândul meu cu flori de tei Autor: Nina Lavric  Aș sta până-n dimineață Să privesc ivirea ta, Să-ți mângâi obrajii, fața, Soare-al meu, Măria ta! Savurez în miezul zilei, Chiar, de prânzul e în toi, Îți sărut raza cuminte, Ce răsare printre noi. Şi-apoi să ajung in seară, În amurgul din scântei, Să-i dau aripi, … Continuă lectura Gândul meu cu flori de tei →

  CONDAMNAȚI DE GUVERNARE   Autor: Sandu Chiva  Condamnată să trăiești Tot prin frig și prin noroaie, Binecuvântări cerești Ți se par...apă de ploaie. Nu te-ajută deputatul Nici acel care e ,,sus" O mocirlă-i întreg satul Pân' la glezne a ajuns. A crescut așa de mică Ăsta este mediul ei, De noroi nu-i este frică … Continuă lectura CONDAMNAȚI DE GUVERNARE →

    O NOUĂ ZI   Autor: Aurelia Oancă Ascunsă între trestii, dimineața, Își spală ochii în luciri de ape, Și pune peste toate cele viața, Lăsând apoi o rază să se-adape,   Din apa blândă cu oglinzi de noapte, Ce tremură la maluri susurând, În trestii se aud gingașe șoapte, Trezite de ivirea unui … Continuă lectura O NOUĂ ZI →

  VĂ IUBESC   Autor: Sandu Chiva  Nu pot să fiu cu voi , în astă seară Cu pași grăbiți mă-ndreapt spre un alt drum, M-a obosit căldura zilei lungi de vară Și-mi caut un culcuș unde să dorm acum.   Regret nespus căci nu-mi sunteți aproape În camera modestă unde am intrat, Este târziu … Continuă lectura VĂ IUBESC →

    TAINELE TĂCERII   Autor: Aurelia Oancă Am să m-ascund o vreme în tainele tăcerii, La umbra fericirii voi adăsta puțin, Într-o cutie veche voi face loc uitării Și-n cupă îmi voi pune parfumul unui vin.   Și voi închide ochii peste povești trecute, Doar inima să-mi cânte romanțele de dor, Toți trandafirii roșii … Continuă lectura TAINELE TĂCERII →

  TĂCEREA A PRINS RĂDĂCINI ÎN VEȘNICIA VIEȚII MELE (2)... autor Vasile BELE Se făcea că eram zidar, tencuiam iubirile pierdute într-o mansardă plină cu umbră de rouă și praf de urmă de stele... Mi te zideam în suflet pentru a înveșnici în mine clipele fugite pe-un zbor de pescăruș... Buzele-mi aprinse îți atingeau umbra, … Continuă lectura TĂCEREA A PRINS RĂDĂCINI ÎN VEȘNICIA VIEȚII MELE (2)… →

. SINGURA AMINTIRE USCATĂ A APELOR Autor: Vasile Dan Marchis  1 Se conturează un nou potop şi Noe nu-i de găsit S-a întrebat de el şi pe la obiectivele cu specific marinăresc însă nimic,,, ”Cum aşa ,se răsti regele către amirali ! Singura amintire uscată a apelor aşezată pe ţinuta istoriei drept galon nu figurează … Continuă lectura SINGURA AMINTIRE USCATĂ A APELOR →

Memoriile unui erou Autor: Cristina Dobrin Luptam în război… Pe câmpul de luptă Șuierau  gloanțele în jurul meu Cădeau camarazii soldați Ca secerați. Nu mai rămăsesem pe poziții  decât eu Deodată un glonte m-a străpuns Direct în inimă Sângele îmi șiroia Încercând să opresc sângerarea Mă gândeam că dacă mor Nu mai are cine Să … Continuă lectura Memoriile unui erou →

  POEMUL MEU Autor: Aurelia Oancă În fluturi de poeme se adună, Magia nopții cu priviri de-opal, În flăcări vii se împletesc cunună, Ce se destramă pe al vieții mal . Cu aripi de lumină scriu poeme Pe care harpa vremii le mângâie, În rochii străvezii cu albe trene, Dansează muze vesel pe hârtie.   … Continuă lectura POEMUL MEU →

CortinaÎn memoria lui Valer Popean Autor: Ștefan Doroftei Doimăneanu În iadul din plasmă și-n hiluri renaleO lume de umbre cu trup de spitalÎmi cântă în taină preludii de jaleIar serul m-atrage în somnul letal.Din vidul pandemic sar aşchii de sângeSunt prins în cătuşe de-al vieţii sfârşit,Nici clipa iubirii, nici ea nu-mi ajungeSă-mi spun rugăciunea cu … Continuă lectura Cortina →