Mirifica iarna

MIRIFICĂ IARNA

Autor: Aurelia Oancă

Mirifică iarnă și mirific decor,
În alb s-a-mbrăcat azi natura,
Deși printre ramuri cântările mor,
În albul sublim, moare ura.

O rază plăpândă încet se strecoară
Și-i face luminii prezența,
Durerea zăpezii o face ușoară
Luându-i crăiesei esența,

Ascunsă-n fiorul cel rece venit,
Cu țurțuri și cu promoroacă,
Ce pune pe ramuri argint poleit
În zbuciumul lui ca o joacă.

Covorul se-ntinde pe solul timid,
Ce tace și rabdă înghețul,
Dar care-nvelește tot răul sordid,
Făcându-l să-și uite dezmățul.

Pârâul se luptă cu iarna în van,
Căci stratul de gheață albastră,
Se-așază pe apă formând un tavan
Vieții ascunsă ca-n glastră!