ZĂPEZILE DE ALTĂDATĂ
Autor: Mugurel Puscas
Zăpezile de altădată
Mă-nvăluie… Dinspre trecut
Amoruri hibernale, terne ,
Par vii, remodelate-n lut.
Zăpezile de altădată…
Din vremuri dulci, colinde vechi
Ne mângâie în ierni caduce,
Împărăţind stele perechi.
Zăpezile de altădată
Ori nu mai sunt, ori nu mai vin…
Placid, mă însoţesc în noapte
Har, dor, dulceaţă şi divin.
Zăpezile de altădată
Mai ard şi încă le iubesc,
Au fost cândva a vieţii parte,
Un dar prodig, nepământesc.
Zăpezile de altădată
( Doi fulgi, îmbrăţişaţi în zori… )
Le retopim cu nonşalanţă,
În vremi, pe aripi de cocori.
Zăpezile de altădată…
Căldura lor ? N-o voi uita !
Mă însoţesc în ierni, departe,
Ningând, visând cu pana mea !
Descoperă mai multe la Poezii pentru sufletul meu
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
Poezii pentru sufletul meu 