Bună seara, eu sunt PUFI și sunt un cățel de rasă Eu m-am hotărât de astăzi, să fiu șef la voi în casă, Blănița îmi este albă, sunt micuț şi sunt pufos De vă este drag de mine, eu vă mulțumesc frumos!
Toți din casă mă alintă și în brațe sunt purtat Pot să mă plimb unde vreau și chiar să mă urc în pat, Stăpâna mea când mă spală, ea mă pupă pe botic Eu dau ușurel din coadă și mă rușinez un pic.
Și dacă motanul negru, îmi ia locul preferat Eu mă rățoiesc la dânsul și-l gonesc cu un lătrat, Ca să vadă cei din casă cine e de astăzi şef Voi face ce îmi convine când îmi vine mie chef.
Cănd îmi este mie sete beau și apa de la broască Ce va spune ea nu-mi pasă, nu mă doare nici la bască , Sunt un cățeluș frumos, toți mă cred aristocrat Dar mi-e lene câteodată, și nu mă urnesc din pat!
Nu m-am gandit niciodata sa scriu poezii in mod expres . Candva in copilarie am indraznit sa scriu cateva versuri care au fost recompensate de profesoara mea de romana cu o nota de zece .Apoi dupa multi ani am scris o mica poezie despre mama in limba engleza pentru un concurs la o publicatie si mare mi-a fost mirarea cand am vazut ca mi-au publicat poezioara. Mi-au placut intotdeauna poeziile sa le recit sa le citesc sa le interpretez dar nu m-am gandit niciodata sa scriu cu adevarat poezii. Viata insa ne da lectii nestiute , ne surprinde si ne socheaza uneori. Inspiratia mea a venit fara sa vreau , asa dintr-o data , cand l-am pierdut pe tata si eram cu inima sfasiata . De fapt la mine versurile au venit singure... din durere si din iubire .... eu n-am facut nimic deosebit.... decat le-am scris
Vezi toate articolele lui Mihaela CD
