Canta amurgul

CÂNTĂ AMURGUL

Autor: Aurelia Oancă

Îmi cântă amurgul romanța,
Izvoarele toate-mi suspină,
În flori se ascunde speranța
Ce crește apoi în tulpină.

În tremur de ape se-arată
Un chip ce se naște pe boltă,
Apoi se preface-ntr-o fată
Ce-n muguri de floare dezvoltă,

Concertul în triluri de seară
Pe note de stele și dor,
Arcușul își ia o vioară,
Apoi prinde stele din zbor.

În zbaterea vremii se naște
Un ceas, o secundă, o clipă
Ce-o lasă-nserării ce paște
Din noapte și face risipă.

Sub geana ce tremură tristă
Se-adună în stropi giuvaere,
Ce fi-vor depuse-n batistă
Luată din reci emisfere.

Din codrul ce-și tremură frunza
Tresare un vânt adormit,
Prin ramuri își susură buza
Și nopții spunând:„Bun venit!”

De acelasi autor: 

Comorile iubirii

Visul mov

Nu plange