
FĂRĂ HOTARE
Autor: Aurelia Oancă
Aș vrea iubite să pătrund
În casa sufletului tău,
În colț de pace să m-ascund
Cu tine să mă porți mereu.
Să-ți fiu lumină când petreci
O noapte mai întunecată
Și bucurie pe poteci,
Și zâmbet, floare de mușcată.
În lacrimă să te mângâi
Când jalnic sufletul îți plânge
Și inimii să îi rămâi
Balsam din primul strop de sânge.
În zbucium să-ți fiu alinare
Și pacea în clipele grele,
Petală sub piciorul care
Va face pașii către stele.
Aș vrea să fiu dar nu mai pot,
Ai pus în plicul tău uitare
Și-ai încuiat în suflet tot
Ce-a fost în noi fără hotare!
De acelasi autor:
Descoperă mai multe la Poezii pentru sufletul meu
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.

Un gând despre „Fara hotare”