ALINAREA TIMPULUI
Autor : Aurelia Oanca
E oare posibil prin viață să treci
Cu zâmbetul veșnic pe față ?
Nu este desigur, dar poți să încerci
Să fii un om bun, nu doar povață.
Cu mâna ta caldă dureri să alini,
Cu gândul să faci bucurie
Și fruntea s-o scuturi de josnicii spini
Lumină s-aduci, nu furie.
Când pașii vor trece pe drum răvășit,
Adună-le flori și petale,
Să pui pe-a lor cale un dor pripășit,
Ascuns în copacul din cale.
Ca el să trăiești și să treci anotimp,
De vreme să-ți fie uitarea
Ascunsă-n fărâme aduse de timp
Și-apoi să găsești alinarea !
De acelasi autor:
Descoperă mai multe la Poezii pentru sufletul meu
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
Poezii pentru sufletul meu 