Aprilie
Autor:Teodora Dumitru
Se simte iz de aprilie-n zare ,
Pe cerul scăldat în raze de soare ,
Și vine ,tot vine în zbor ostenit ,
De unde a fost și el pribegit .
Pomii-l așteaptă să-i înflorească,
Firul ierbii să-l încolțească ,
Grădinile pline cu mii de flori ,
Așteaptă și ele parfum și culori ,
Aprilie, un meșter atât de dorit ,
Pe aripi de păsări ,în zbor nesfârșit,
Plutește- n vazduh ,se lasă ușor ,
El, știe prea bine că ne-a fost dor !
În tot ce face pune magie ,
Pune verdele crud pe câmpie ,
Îmbracă copacii în mii de flori ,
Grădinilor, le dă , esente , culori ….
El face pământul o gură de Rai ,
Dă tinerețe întregului plai ,
Sădește în sufletul omului ,dor ,
Îi dă tinerețea unui izvor ,
Aștept și eu un strop de magie ,
În viața mea un pic mai târzie ,
Să-mi pună lumină în suflet și-n gând ,
Să simt primăvara prin mine trecând ,
Să înfloresc precum pomii de-afară ,
Ca toamna vieții să nu mă doară .
De acelasi autor:
Descoperă mai multe la Poezii pentru sufletul meu
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
Poezii pentru sufletul meu 