De-ai ști tu primăvara
Autor Elena Tudosa
De-ai sti tu primăvară cât mi-a fost de dor,
Să te întorci la noi cu mantia-ți de flori,
Frumoasă si gingasa ca Zâna din povești,
Din sânul tău miros de flori să dăruiești,
Si chipul tău de soare să mângâie pământul,
Ca gerul cel cumplit să-l piardă-n vuiet vântul,
Zăpada iernii reci încet să o topească,
Si ghiocei plapanzi, frumoși, in urma ei să crească,
Ce dor mi-a fost de tine de-ai ști tu primăvară,
Si gândul meu pribeag colindă către țară,
Din mândri de ghiocei si raze dulci de soare,
Azi vreau să împletesc frumoase mărțișoare,
In dar să le trimit celor ce mi-s dragi mie,
Alături de-un gând bun,un zimbet si un strop de poezie!
De-ai ști tu primăvară cât mi-a fost dor de tine,
De frumusețea ta, al zilelor senine,
Natura toată-n viață când vii tu o trezești,
Și tot ce e frumos, cu drag ne dăruiești,
O zână prea frumoasă desprinsă din povești.
De acelasi autor:
Descoperă mai multe la Poezii pentru sufletul meu
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
Poezii pentru sufletul meu 