
DIN TOAMNA VIEȚII…
Autor : Aurelia Oancă
Peste tot ce toamna vieții-așterne,
Voi depune roșii trandafiri,
Din petale eu ușor voi cerne
Un parfum de tandre amintiri.
Nu voi mai lăsa din nori furtună
Peste cerul meu de om matur,
Vreau ca pacea-n suflet să depună,
Un mirific ceas cu abajur.
Timpul să îl poată lin desface
În clipite-ascunse sub veșmânt
De iubire și apoi voi face
Cu viața noul legământ.
Fulgii ce s-au adunat în plete
Îi voi scutura cu blând zefir,
Cu arome dulci vor să se-mbete
Și din ei să crească fir cu fir,
Ghiocei și splendide zambile,
Și lalele gingașe-n grădini,
Peste ele voi zidi iar file
Și voi scrie vers de heruvimi.
Astfel voi ieși din toamna vieții,
Primăvară vreau să-i pun în loc,
Voi cânta așa cum fac poeții,
Versuri de iubire scrise-n foc !
De acelasi autor:
Descoperă mai multe la Poezii pentru sufletul meu
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
