Culorile iubirii

 

Culorile iubirii de daniel visan d

Culorile iubirii

Autor: Daniel Visan Dimitriu

 

De-ai ști ce gânduri am, te-ai minuna

Și ai fugi … sau poate nu: ai sta

Și-ai aștepta să vezi cu ochii tăi

Cum gândurile-mi caută noi căi

De-ați fi doar ție-n fiecare zi

Un dar ce-aș vrea nicicând a se sfârși.

 

Ai aștepta, văd în privirea ta

Că vrei și le aștepți, chiar știi ceva

Și nu-mi dau seama: tu, cum poți să-mi știi,

Chiar înainte de a le gândi,

Și gânduri, și cuvinte, și culori

Ce vin din lumi de dincolo de zori?

 

Să-ți spun? Ei bine, am să te pictez

Cu tot ce-mi ești în suflet când visez:

Îmi ești culoarea câmpului cu flori,

Un cer pe care zboară mici fiori,

O flacără arzândă-ntr-un izvor

Ce se revarsă-n lacrima de dor.

 

Îmi ești parfumul stropilor prelinși

Pe flori crescute-n ramuri de caiși,

Răcoarea verii-n serile târzii

Când te aștept în brațe să îmi vii,

Albastrul florii de nu-mă-uita

Și tot ce curcubeul poate-avea.

 

Te voi picta, apoi te voi privi

Și, c-un sărut, pictura-mi voi sfârși.

De acelasi autor: 

Sonetul zeitei calatoare

Murmur in aripi de vant

Iubirea lor

 


Descoperă mai multe la Poezii pentru sufletul meu

Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.

Lasă un comentariu

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.