Tot ce-a fost odată …
Autor: Teodora Dumitru
Am mai urcat o treaptă și iar m-am odihnit ,
Și uite-așa s-a dus copilăria, toată ,
Urcând pe-a vieții trepte mă duc spre asfințit ,
Privind ,de aici ,în urmă,la tot ce-a fost odată !
La început de drum ,urcând voios ,spre soare ,
Cu aripi de lumună,pe pătura de flori ,
Nu mi-au fost presărate pe scări , mărgăritare ,
Nici covorul roșu care să-mi dea fiori !
Copil crescut la țară, pe pajiștea-nflorită,
Cu tălpile goale ,alergam cântând ,
Nu știam de teamă, nu știam de frică,
Fluture prin flori ,din aripi bătând !
Crezând că viața-nseamnă să fii copil ,mereu ,
Și floarea tinereții nu va lua sfârșit,
Urcând pe scara vieții ,acum văd bine ,eu…
Că-n lumea asta, totul este diferit !
S-a dus copilăria , s-a dus și tinerețea ,
Privesc la ele-n urmă, urcând către apus …
Pe trepte mai departe m-așteaptă bătrânețea ….
Tot urcând mă-ntreb…viață, când te-ai dus ???
De acelasi autor:
Descoperă mai multe la Poezii pentru sufletul meu
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
Poezii pentru sufletul meu 