Melancolie

Melancolie,

Autor: Elena Tudosa

Ticaitul unui ceas,
Pe un perete alb se aude-ncet,
Mă -ntreb cât timp a mai rămas,
Și câtă vreme trebuie să mai aștept?

Se duc minutele în șir,
Privesc spre ceas la orele ce se deapănă,
Durere am în suflet, nu pot sa respir,
Privirea mi-i muta și țeapăna.

Alături de două bătrâne , străine,
Incaruntite de ani și de vreme,
Atâta suflare i-acum lângă mine,
Îmi tremură sufletul, îl simt cum se teme.

Privesc prin fereastră -n ogradă,
Afară doar vorbă străină se aude,
Cu gândul departe la casa mea dragă,
Simt sufletu-n oase cum mi se ascunde.

Răbdare, răbdare, atâta mai știu,
Întregul meu trup e chircit de răbdare,
Încerc să-l alint în noapte târziu,
Dar somnul Istovita mă trimite la culcare.

Îmi spun rugăciunile în noaptea târzie,
Mă rog Domnului să – mi dea putere,
Și să nu lase tristă melancolie,
Să – mi inunde sufletul doar cu durere.

De acelasi autor:

Pagina Elena Tudosa

De dorul tau nemarginit

Ma lasi iubite?