
De tine mă dezic,, te-nchid în calendare”,
Autor: Elena Tudosa
Azi nu mai vreau să știu de tine,
Chiar dacă voi simți că doare,
Mă voi desprinde de ale tale urme,
De tine mă dezic,, te-nchid în calendare”,
Am obosit și pașii îmi sunt greoi,
Picioarele îmi par a fi de plumb,
Azi nu mai simt nimic, că ar fi între noi,
M-ai cancelat iubite de tot dintr-a tău gând.
Privirea-mi este stinsă și-atât de rătăcită,
Un gol cuprins-a iată sărmanul meu suflet,
Tăcerea ta iubite mi-e ca o rană adâncă,
Mi-a ucis pe față și umbra dintr-un zâmbet.
Cuvinte să rostesc astăzi nici nu mai vreau,
Tu nu îmi vei răspunde, căci ești mereu tăcut,
Din cupa ce mi-a dat destinul ca să beau,
Voi bea și am să -ncerc încet ca să te uit.
Iubirea ce-ți purtam, dorința de te-avea,
Astăzi s-au risipit, fiind vise deșarte,
Rămâne între noi numai durerea grea,
Și ura ce în mine, precum un vierme roade.
De tot înstrăinata,, simt doar ploi ce mă dor”,
Și pașii-ngreunati, însingurati pe cale,
De azi în lumea mea, mă tac și mă cobor,
De tine mă dezic,, te-nchid în calendare”!
De acelasi autor:
Descoperă mai multe la Poezii pentru sufletul meu
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
