Luceafărul veghează cerul albastru

Luceafărul veghează cerul albastru

Autor: Eugenia Calancea

O stea argintie a căzut pe pământ,
Mă uit la ea și nu mai știu cine sunt,
Văd nori albi pe cerul albastru,
Dar mă gândesc că poate fi un astru.

E plină și luminoasă luna când o privesc,
Stelele din depărtare eu le iubesc,
Acel astru albastru veghează pentru mine,
Iar noaptea e mai lungă când te visez pe tine.

Voiam de mult să-ți mai spun ceva,
Că pe lângă suflet, iubire mai e și altceva,
Dar tu n-ai înțeles cum e inima mea,
La tine e totul ascuns în inima ta.

Acum în inimă mai port un foc stins,
Așteaptă un dulce cuvânt pentru a fi aprins,
Dar cred că acum poate ne mințim,
Vrem doar un lucru, să nu ne amintim.

Sigur la ochii mei căprui, așa cum sunt ei,
Le vine un dor nebun de cei verzi ai tăi,
Văd clipele frumoase în care ai zâmbit
Și ochii tăi mincinoși pe care i-am iubit.

Acum totul s-a terminat, s-a dus, tu ai plecat,
O parte din viață, din inimă ți-am dedicat,
Dar acum dorm liniștită printre ai mei aștri
Ș-al meu luceafăr veghează cerul albastru.

Revista TIPARITA ”Poezii pentru sufletul meu” nr 1/2019

Cumpără un număr al revistei Poezii pentru sufletul meu,25 CAD si participa la concurs ! Semnează cu o culoare închisă ,[pix negru sau albastru ] pe globul pamântesc de pe coperta revistei tale , fă o poză revistei semnate și trimite-o pe adresa de email concurs@poeziipentrusufletulmeu.com Nu uita să lași coordonatele tale ca să poți fi contactat dacă ai câștigat un abonament gratuit!

C$25,00


Descoperă mai multe la Poezii pentru sufletul meu

Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.

Lasă un comentariu

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.