Geometria plecarii

GEOMETRIA PLECĂRII

Autor: MIHAI MERTICARU

 

Intrând în zona stelei căzătoare,

în curând cerul amintirilor voastre

se va întuneca un pic,

planetele se vor alinia să-mi dea onorul,

în timp ce eu, înveșmântat în întunericul

renunțării,

cu floarea uitării la butonieră,

lăsând în urmă o jumătate de inimă arsă,

voi sări peste albia înnegurată a clipei,

voi trece senin, prin orizonturile nepăsării,

în cumințenia de dincolo de țărmurile

unei lumi egocentrice, să silabisesc

formula criptică a veșniciei,

să caut negăsitul și adevărul celor nevăzute,

să deslușesc caratele nimicului,

să mă pierd de mine însumi

într-o sclipire de lumină și

să mă odihnesc la umbra unui ecou

din miezul galaxiei minunilor aurorale

pudrate cu stele,

să simt cum cântă pământul din mine

într-un illud tempus,

solfegiind o altă alchimie cosmică,

să aud cum crește iarba indiferenței

peste veacurile adormite în clepsidra

fulgerată de tâlcuri ascunse,

să învăț pentru totdeauna sintaxa tăcerii

de cremene…