Pseudorondelul  renunțării  trăirii  în cer

 

Pseudorondelul  renunțării  trăirii  în cer

Autor: George Nica

 

Ai să mă ierți , iubito , că nu ți-am scris o vreme,

Am fost plecat în grabă , în cer, la Dumnezeu,

Ca să-l întreb de știe nemuritor de-s eu

Şi să mai scriu în preajma-i vreo cateva poeme;

 Mă vei ierta , iubito ,  că nu ți-am scris o vreme.

 

Pășit-am printre  astri , timid , ca-ntr-un muzeu,

Gândind că tu , acasă , de mine-ți  faci probleme,

Sper c-ai să-mi ierți tăcerea că nu ți-am scris o vreme,

Am fost plecat cu treburi , în cer, la Dumnezeu

Şi-am scris pe-un cer albastru vreo cateva poeme…

 

Şi peste-un timp Pamântul m-a pus să-l veghez eu,

Dar nu m-am împăcat cu multele-i  blesteme

Şi de-asta am fugit de rolul meu de zeu

Şi-am coborâ pe iarba cosită de o vreme,

Bogat fiind cu o moarte și-n cer c-un Dumnezeu,

In cartea mea lipsindu-mi doar cateva poeme…

 

Te rog să-mi ierți tăcerea că nu ți-am scris o vreme…

 

       (din volumul “Pseudomotive”)

ABONAMENT ELECTRONIC(eBook) pe un an /4 numere

ABONAMENT ELECTRONIC 4 numere/an .Revista de colectie aduna in paginile sale literatura, arta , articole si evenimente culturale. Primesti prin email in format pdf fiecare număr al revistei timp de un an pentru numai 50 dolari canadieni.

C$50,00


Descoperă mai multe la Poezii pentru sufletul meu

Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.

2 gânduri despre „Pseudorondelul  renunțării  trăirii  în cer

Lasă un comentariu

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.