Destin amar   Autor: Violeta Bobocea   O primăvară nostalgică mi s-a prins de suflet, Stingheră, străină la vorbă, străină la umblet, Nu-i intri-n voie cu nimic, discretă, Cu privirea pierdută, doar în...izoletă. Împarte doar păreri de rău, regrete sute, Dar...cine stă să o asculte? S-a furișat pe întinsa planetă Și ne privește de sus, … Continuă lectura Destin amar →

Când ai surori sau frați Autor: Petraru Valentina Când ai o soră sau un frate, Ai scăpat de singurătate Ai în vene același sânge, Un umăr pe care poți plânge. Am copilărit împreună, Jucându-ne cu voie bună Pe sub copaci făceam căsuțe, Pentru păpuși coseam hăinuțe. Și când eram adolescente, Ne împărtășeam mici secrete. Când … Continuă lectura Când ai surori sau frați →

Arta Focului Autor: Radu Viorel-Flaviu    Vorbind despre scrum, Adesea ma găsesc confuz. Altfel amețit de fum, Gândul devine obuz.   Nu sunt eu puțin optuz Căutând prea des petale? Totuși perdeaua de fum Nu e-ngrășământ de floare.   De aici pleacă o dogmă, Importanța de culoare, Când e fond, dar nu e formă, Avem … Continuă lectura Arta Focului →

TU EȘTI... Autor Teodora Chiric Tu ești cerul, Tu ești marea, Tu ești dorul, Tu ești zarea! Tu ești clipa, Tu ești visul, Tu ești viața, Tu ești plânsul! Tu ești luna, Tu ești norul Tu ești vara, Tu ești zborul! Tu ești calea, Tu ești versul, Tu ești durerea, Tu ești alesul! Tu ești … Continuă lectura Tu esti… →

MIROSUL PÂINII Autor: Aurelia Oancă Pictura: Galeria de artă Romica Alexandrescu Mirosul pâinii care crește-n lanuri Se simte-n spicul care-și lasă greu, Privirea spre pământ cu sfinte daruri Ca lacrima ce plânge-n ochiul meu. Sub cerul de azur se coace grâul Și-l unduie în valuri aurii, Ca frumusețe-și pune roșu brâul Ce are macii plini … Continuă lectura Mirosul painii →

PĂMÂNTUL S-A OPRIT Autor: Sandu Chiva Pământul s-a oprit o clipă-n loc Și a privit uimit la omenire, Cum de s-au infectat cu toți în bloc Plecând deodat' cu toții la pieire. Chiar soarele și luna au oftat Privind în jos cu mare-ngrijorare, Au convocat și stelele la sfat Într-un final, să afle o scăpare. … Continuă lectura Pamantul s-a oprit →

PLINUL PAHARULUI Autor: Adela Conciu Era nevoie să primesc piatra care să-mi rănească obrazul, să pot mușca plinul paharului! Ca pe o soră de cruce, Maria Magdalena m-a însemnat cu sânge! Fereastra și-a depărtat picioarele născând realitatea goală de haine colorate de clovn și fără masca vopsită, de pe care lacrima nu a curs niciodată! … Continuă lectura Plinul paharului →

Să facem bine pământului Autor: Calancea Eugenia Lumea aș vrea ca să știe, Că pământul e a noastră împărăție, Pentru noi oamenii a împărtășit-o Și chiar animalelor a dăruit-o. Pământul adună-n mâna lui, Pe toți copiii Domnului, Ce mult bine și multe bune a făcut, Aducând sufletele noastre pe pământ. Să facem bine mulțumind Cât … Continuă lectura Să facem bine pământului →

Cu fruntea pe cuvinte Autor: Violeta Bobocea   Numai poetul ascunde nemărginirea-n palmă , Cu fruntea pe cuvinte mai împletește-un vers, Când stihu-i mlădios ne-mbie și ne cheamă , Iar sub privirea-i blândă trăiește-un Univers. Când slovă ne răsfață că un dulce alint, Sub fruntea-i gânditoare speranțele revin, Iar versurile toate înveșmântate-n cânt, Tresar , … Continuă lectura Cu fruntea pe cuvinte →

NU-MI ALUNGA Autor: Aurelia Oancă Nu-mi alunga din suflet fericirea Pe care am cules-o dintre flori, Mai bine pune-ntr-un răvaș ai tăi fiori Și pune-i în cutia cu iubirea. Dintr-o spirală cosmică fă stele Ce vor clipi din ochii lor frumoși, Spre pământenii triști și curioși, Privind mirați mesajele din ele. În Carul Mare să … Continuă lectura Nu-mi alunga →

Cu osia ruptă peste marginea cerului Autor: George Nica   Şi uite , am rugat inorogul, fantasticul , fantomaticul  inorog,  pe atât de prietenos , câteodată, să vorbească puțin cu mine , dar văzându-mă puțin bolnav și cu multă osteneală în corp, s-a apucat , cu multă sârguința,   să-mi vindece cât mai repede sufletul... și cum trebăluia de zor, a simțit , printre … Continuă lectura Cu osia ruptă peste marginea cerului →

ŞI MĂ ÎNTREB Autor :Elena Nen Şi mă întreb de ce e atât de gol, În casa asta unde şi pereţii au avut un rol. Şi mă întreb tot mai mereu, De ce e aşa de trist sufletul meu. Şi mă întreb de ce avem nimic de spus, După atâta timp de când te-ai dus. … Continuă lectura Si ma intreb →

Arta Vântului Autor: Radu Viorel-Flaviu    Am început sa simt în vele O briză de pe mări furată, Ce mă impinge-n valuri grele Și-o marea mult prea agitată.   Am început sa simt in cală Un aer rece, vânt polar, Ce ma obligă la escală Pe-o insulă de chihlimbar.   Am început sa simt curentul, … Continuă lectura Arta Vântului →

IDENTITATE Autor Teodora Chiric Pe tălpile mele Au rămas Amprente Bătătorite În care Copilăria mea Mi-a încântat viața, Iar semnalul Îl primesc Oriunde M-as duce În lume Spunându-mi Că sunt Româncă.  

TERAPIE Autor: Adela Conciu Ridică-mă în cerul ochiului tău ! Căderea va fi o dulce terapie, ca desprinderea din placentă, când săruți prima oară lumina, cu plânsul ce curge din tine. Voi fi floarea resemnată în divorțul de țărâna dezverginată de urma pasului tău.   Cioplește-mă cu amprenta palmelor tale, să simți cum Dumnezeu a … Continuă lectura Terapie →

Parfumul din mirul dulce... Autor: Calancea Eugenia Dimineața asta întunecată învelită în umbra norilor gri, pășește agale în vibrația ta, îți atinge ușor buzele reci, iar voalul înspumat tu îl dezvelești, și în iubire îți tremură trupul, iar tu clocotești fierbinte pe veci și toată ființa lui secretă parfumul din mirul dulce al sufletelor iubitoare, … Continuă lectura Parfumul din mirul dulce… →

Plimbare printre gânduri Autor: Voica Rusu Era cald, era bine, în braţele tale contopiţi atingeam nemurirea, dizlocam nori cu mâna făcându-ne cale, în câmpul cu maci răsărea răstignirea.   Ca o stea cazătoare-am căzut pe o pânză; păianjenu-n cruce m-a prins lângă el, eram învelită-n cearşaful de frunză, eram 'năbuşită-n tăcere de miel.   Năluci … Continuă lectura Plimbare printre gânduri →

Sunt vinovată Autor: Violeta Bobocea   Sunt vinovată Numai eu sunt vinovată de joc, vinovată de foc, de fermecatul izvor, de adâncul fior, vinovată de ziuă, vinovată de noapte, de-nceput, dar și de sfârșit, de tainicul răsărit, de albastrul pur, de cântul din zori, vinovată de fruntea preocupată a vântului, vinovată de semnul adânc al … Continuă lectura Sunt vinovată →

O POVESTE Autor: Aurelia Oancă Simfonia nopții bate gongul Și ridică o cortină grea, Peste scena care este rondul Din grădina ei de catifea. Dintr-o stea ce zace-n Carul Mare A făcut un tainic dirijor, Luna s-a trezit cu chipul mare Și c-un zâmbet rece și ușor Se așează pe-al ei tron sihastru, Își apleacă … Continuă lectura O poveste →

  Ape tulburi Autor:Teodora Dumitru Marea gândurilor mele se agită tulburată, Lovind țărmurile vieții pare mai învolburată. Zgomotul asurzitor care vine de niciunde Peste valul trecator până în strtăfund pătrunde. E o zbatere profundă între calm și zbucium mare, Care-mi macină tot gândul și mă pune la-ncercare. Cu putere să țin cârma vasului care mă … Continuă lectura Ape tulburi →

Pseudorondelul  pentru o iubită de-aiurea Autor: George Nica   Aș vrea să mi se-ntâmple ca să te văd arzând Ca o pădure deasă ,uscată și bătrână De dorul meu și cerul în ploaie fulgerând Și-un vânt să bată marea c-o nevăzută mână.   O nouă zi să-nceapă de-atunci,măcar în gând Și-n zorii-n care noaptea cu ziua se îngână, Aș vrea să mi se-ntâmple ca să te vad arzând Ca o pădure deasă,uscată si bătrâna. … Continuă lectura Pseudorondelul  pentru o iubită de-aiurea →

Când răsare soarele Autor: Casiana Bobric   Lacrimi curg șiroaie, un amestec de furie și neliniște inundă chipul, ca o ploaie de stele.   Azi nu e la fel ca ieri. Încă o doză de reacții, de supărări și imagini deformate.   Mâine va fi mai bine, știu. Soarele apare și pe cerul celor ce … Continuă lectura Când răsare soarele →

CÂNDVA Autor: Matei Pilea m-a surprins ploaia  și dragostea ta.  cândva poeziile ardeau între noi,  un loc de unde inima plecase însângerată cu zâmbetul tău.  Uneori te mai fac să plângi  theramin cu poeme ce-mi curg prin degetele nebune  atunci când îmi plimb durerea  dintr-o parte în cealaltă a pământului  în carele de foc.

DUREREA Autor: Adela Conciu Dacă durerea  ar divorța m-aș plictisi să fiu! A ros din mine de când am băut prima dată ...lumina. Așa că tu ai devenit durerea mea, să nu mă plictisesc, să nu-mi uit nebunia, să nu rătăcesc respirația lacrimilor sparte ce-mi înghit călcâiele! Dragostea...m-a devorat doar în răstignire, doar pentru secunda … Continuă lectura Durerea →

Petale de flori Autor: Calancea Eugenia Am să m-ascund într-o floare rară, Acolo unde albina stă pe-o petală, Cad razele soarelui la fel ca undele, Iar eu încerc să număr secundele. Parfumul florilor e o mireasmă plăcută, Ușor natura pe mine mă-ncântă, Păsărele zboară pe lângă mine, Totul e plin de daruri divine. Pământul pare … Continuă lectura Petale de flori →

Te-oi curăţi în spovedanii Autor: Voica Rusu Pe tâmplă, gândurile mele cu-n ochi în azi, cu altu-n mâine, se ţes aşa cum vor doar ele lătrând la lună ca un câine, să-i spargă ţurţurul de gheaţă din seceră, crescut aiurea din roua dinspre dimineaţă, pe zorii răscolind pădurea.   Şi ce miracol revelează tornada învârtind … Continuă lectura Te-oi curăţi în spovedanii →

CÂND VEI VENI Autor: Aurelia Oancă   Când vei veni, voi parfuma cămașa Cu roua dimineții dintre flori, În brațul tău voi fi atunci părtașa La ghemul mare de iubiri din zori. Sărutul tău va sfărâma hotare Pe care eu am pus țăruși de foc, Iar inima va pune-n buzunare Cărbuni nestinși și-al flăcărilor joc. … Continuă lectura Cand vei veni →

Pe scena vieții Autor:Teodora Dumitru Acum pe scena vieții a căzut cortina, Actorii sunt de-a dreptul triști şi năuciți, Nu se știe încă a cui este vina, Pentru alte roluri nu sunt pregătiți. Se zguduie pereții, teatrul e-n ruină, Multă năuceală printre spectatori, Nu știu încotro... să plece ori să vină, Se-mbulzesc spre uși triști … Continuă lectura Pe scena vieții →

O să fie bine Autor: Cristian Chistruga Facem teste peste teste Să vedem dacă scăpăm Și covid-ul cel ciudat Noi sperăm să nu-l avem Frică mare e in lume De-acest virus asasin Ce atacă pe la spate Și tineri dar mulți bătrâni Nimeni nu iese pe stradă Nimeni nu mișcă în front Virusul a atacat … Continuă lectura O să fie bine →

Ochi ce caută iertarea Autor: CONSTANȚA ABĂLAȘEI-DONOSĂ Grafica: CONSTANȚA ABĂLAȘEI-DONOSĂ Ți-ascunzi ochii vinovați care caută iertarea, La margine de timp așteaptă, să-ți vină chemarea! Chemare spre bucurie, ori către tristețe, Ce să te cuprindă-n brațe, spunând că e binețe! Voi cere din nou răspunsuri care n-ai să le găsești, Mult ți-a plăcut s-ascunzi; nu să … Continuă lectura Ochi ce caută iertarea →

  Pseudorondelul  renunțării  trăirii  în cer Autor: George Nica   Ai să mă ierți , iubito , că nu ți-am scris o vreme, Am fost plecat în grabă , în cer, la Dumnezeu, Ca să-l întreb de știe nemuritor de-s eu Şi să mai scriu în preajma-i vreo cateva poeme;  Mă vei ierta , iubito ,  că nu ți-am scris o vreme.   Pășit-am printre  astri , timid , ca-ntr-un muzeu, Gândind că tu , … Continuă lectura Pseudorondelul  renunțării  trăirii  în cer →

Boboc de mai Autor: Casiana Bobric   Boboc de mai, tu ai știut Că viața-i trecătoare? Că tu și eu vom fi cândva Mici stele căzătoare?   Ne vor privi de pe Pământ Și-și vor pune-o dorință, Dar ei nu știu că sunt supuși La aceeași sentință.   Se vor plimba și ei prin Univers … Continuă lectura Boboc de mai →

Parfumuri Autor: Matei Pilea La marginea mării m-am dezbrăcat de toate iubirile arse. Peste rugul rămas geometria perfectă a surâsului tău arunca în aer lumini de crini și cuvinte ce continuau să mă recompună. Câteodată mai simt o înviere a parfumurilor din amintiri și amintirile din parfumuri.

DIN ZBUCIUM DE INIMI Autor: Aurelia Oancă Se zbate clipa într-un colț de noapte Și scap-o lacrimă timidă peste noi, Îmbracă timpul în gingașe șoapte Și le aruncă-n tandrele lui ploi. Din zbuciumul ce-n inimi se ascunde Viori celeste va croi în zori, Prin note calde dorul va pătrunde Și-n lumea toată va trimite flori. … Continuă lectura Din zbucium de inimi →

FEREASTRA MEA DIN FAȚA GĂRII Autor: Adela Conciu   Noaptea, fereastra mea din față gării, îmi aduce în casă...viața, cu mers și zgomot sacadat. Ca într-un vagon plin cu deținuți, ce merge către ultimul lagăr, noi, cei rămași sorbim imagini în pupile, cu nesațul flămândului pentru îmbucătura primită înainte de ai uita complect gustul, cu … Continuă lectura Fereastra mea din fata garii →

Un înger salvator Autor: Calancea Eugenia Poartă mască, costum izolant și ochelari de protecție, dar în spatele acestei costumații, se află o față tristă, epuizată de muncă. Prea multe suflete de salvat... Multe suflete cuprinse de acest virus invizibil, iar numărul lor crește de la o zi la alta, dar îngerul vine cu grijă, chemat … Continuă lectura Un înger salvator →

Orele desculțe Autor: Camelia Florescu    Fiecare oră a căzut desculță Și în osul nopții a ars lemnul meu Să mă plâng n-am stare și rodesc cu greu Pentru încleștarea care se anunță   Stâlp de dor drept cruce mi-am urcat pe umăr Urc Golgota serii ca-ntr-un ochi sticlos Ore urgisite dezavantajos Fug din calea … Continuă lectura Orele desculțe →

Zeiță Autor: Casiana Bobric   Un trandafir roșu în fața casei, pe verandă E-acum strivit sub greutatea amintirii noastre. Tu mi l-ai oferit ca pe-o ofrandă, Dar dragostea ne zboară acum spre mări albastre.   Divinitate-ți eram ieri, dar azi Cuminte strigi că nu mai vrei. In neantul disperării cazi, Nu mai ai cum să … Continuă lectura Zeiță →

Două păsări Autor: Cristian Chistruga Pe o creangă-n parcul mare Două păsări se certau Nu era nici pe mâncare Nici că nu aveau ce bea. Vai, vai, vai ce hărmălaie Și din aripi cum dădeau Împrejurul lor doar paie ridicau Rând cu ciocul se loveau. Eu mă uit de jos la ele Mă întreb ce … Continuă lectura Două păsări →

  POEMUL PROSTULUI DIN GARĂ Autor: George Terziu   În ziua când mă vei ruga să nu te uit Va fi o zi de martie ciudată Pisicile vor mieuna înspăimântate De criză globală Copiii  vor amesteca culori triste pe trotuar Eu voi fi de mult clopotul de la biserică nebunilor Care va bate fără să … Continuă lectura Poemul prostului din gară →

NE FURIȘĂM PRINTRE CUVINTE Autor: Aurelia Oancă De ce să-ți dau sărut de floare dulce Când cerul nopții s-a-mbrăcat în tuș? Tu mă cuprinzi când luna-ncet se duce Și-și pune-un zâmbet ca un nou retuș. Din fire de argint brodez iar șoapte Pe care tu le prinzi din al lor zbor, Îmi faci cunună de … Continuă lectura Ne furisam printre cuvinte →

PICE BY PICE Autor: Adela Conciu Prea mulți monștrii joacă pe zaruri respirații de inimi , te ucid leneș piesă cu piesă, celulă cu celulă, mestecându-ți visul în măselele plăcerii, până la nudul osului. Cu trupul tău joacă spânzurătoarea, până ajungi să crezi că ultimul tău por va săruta raiul, până ce vei deveni străina … Continuă lectura PICE BY PICE →

Autoportret      Autor: CONSTANȚA ABĂLAȘEI-DONOSĂ Desenul feței mele este rotund. Surâsul îmi este agale, privirea ochilor albastră, O dărui de îmbrățișare pentru ziua noastră. Inima cea caldă, o las a fi iubire, Ori mreaja care-aleargă spre locuri de sfințire. Tristețile și voioșia, vor fi cărări de căutare. Privirea ochilor, imagini de cercetare! Asta-s eu … Continuă lectura Autoportret      →

AȘ VREA SĂ FIU Autor: Aurelia Oancă Aș vrea să fiu o pasăre în zbor Și cu privirea să cuprind pământul, Cu aripi fermecate ce nu dor Să risipesc în lume jurământul Făcut în taină la-nceputul vieții Și-mbălsămat cu roua de pe flori, Legat cu raze-n zorii dimineții Și cu sclipiri de stele uneori. Pe … Continuă lectura As vrea sa fiu →