Visul

Visul

Autor: Elena Tudosa

M-am visat în cer azi noapte,
Că m-ascundeam printre stele,
Ascultam în taină șoapte,
Ce le rosteau între ele.

Era negru în văzduh,
Cerul îmi părea de smoală,
Dintre stele ca un duh,
Îl simții cum mă -nfioară.

Erai tu, cine era?
Stelele-mi păreau de gheață,
Începui a tremura,
Te zării, dar… n-aveai viață!

Printre stelele-nghețate ,
Te-ai ascuns făr’să privești,
Și rostiseși două șoapte:
Pleacă, pleacă, cine ești?

Îți eram așa străină
De mă alungai într-una?
Sau în noaptea cea de tihnă,
Răsărea printre voi luna!?!

Mi-era frig și tremuram,
Căutam să mă-nvelesc,
Dar cu ce? căci eu eram
În imensul tău ceresc.

Eram rece, galbenă ca ceara,
Mă trezii, privii în jur,
Se sfârșise de mult seara,
Zorile prindeau contur,

Făceau locul noii zi,
Ce-ncepuse de curând,
Nici o stea nu mai zării,
Începusem ca să plâng,

Nu a fost decât un vis,
Drum prin stelele din noapte,
Ce lucesc în Paradis,
Unde-i viață fără moarte!

Am rămas dezamăgită,
Cât am vrut să te-ntâlnesc,
Îți păream necunoscută,
Căci mă alungai întruna.

Ne-ncetat am să privesc,
Am să-ți caut mereu urma,
Ca să-ți spun că te iubesc
Plâng, cu tine-acum e luna,
Oare când te mai visez?!?