Fericire absoluta  

Fericire absoluta de Mihaela CD

Fericire absoluta  

Autor: Mihaela CD

 

Visezi sa poti face vreodata

Ceea ce-n viata ti-ai fi dorit

Sa te-ncante pasiunea data

Iar drumul sa iti fie inflorit

 

Si de s-ar putea trai din vise

Ce multe ai avea de vandut

Si-ai castiga averile promise

Sa-ti cumperi timpul pierdut

 

Caci de-ar trebui sa definim

Ce-i fericirea-n aceasta lume

Am sti mai mult sa ne dorim

Pasiunii sa-i brodam renume

 

C-atunci e fericirea absoluta

Cand poti sa faci ce-ti doresti

Iar din pasiunea recunoscuta

In dulce implinire sa traiesti!

 

De acelasi autor: 

Viata-i o frunza trecatoare

Amintiri rascolite  

Ti-am desenat in piept iubirea 

Cumpara acum cartea Binecuvantare si chin si benefiezi de transport gratuit oriunde in lume!

Volumul de debut  al autoarei Mihaela CD, Binecuvantare si chin ,  ne ofera un vast  buchet de sentimente parca traindu-si  viata  prin poezie. Volumul viu colorat contine imagini din arhiva personala. Un volum amplu, structurat in 17 capitole cu tematica diversa.Vei primi in dar un semn de carte si un cupon de reducere de 30% la urmatoarea carte. Livrare gratuita oriunde in lume!. Comanda acum!

C$27,00

Visele

visele de loreta toader

Vise

Autor: Loreta Toader

In seara asta imi doresc doar vise
Si le gasesc in stele, ascunse si triste
Privesc luceafarul zambind, si
Te-astept sa vii la mine-n gand

In seara asta doar visez
O noapte tainica , albastra
Si prin cuvinte inteleg
Acel dor plans la o fereastra

In seara asta vreau sa uit
Acel moment nebanuit
Si acel timp dintr-un tarziu
Cand sufletu-mi era pustiu

In seara asta vreau s-ascult
Iubiri uitate, de demult…
Si-as vrea sa caut printre stele
Pustiul dorurilo mele

In noaptea asta sunt doar eu
Luna-mi zâmbește-n gandul meu
Îmi prind iubirea intr-un colt de stea
Si ma inalt plutind spre ea

In noaptea asta ma gandesc la tine
As vrea din suflet sa iti fie bine
Si as mai vrea ca printre stele
Sa vezi iubirea dorurilor mele

De acelasi autor: 

Nu pot

E prea tirziu…

Un alt Eu

Cumpara acum cartea Binecuvantare si chin si benefiezi de transport gratuit oriunde in lume!

Volumul de debut  al autoarei Mihaela CD, Binecuvantare si chin ,  ne ofera un vast  buchet de sentimente parca traindu-si  viata  prin poezie. Volumul viu colorat contine imagini din arhiva personala. Un volum amplu, structurat in 17 capitole cu tematica diversa.Vei primi in dar un semn de carte si un cupon de reducere de 30% la urmatoarea carte. Livrare gratuita oriunde in lume!. Comanda acum!

C$27,00

 

Vis cu bunica

vis cu bunica de teodora dumitru.jpg

 

Vis cu bunica ….

(din volumul „Dor calator”)

 

Autor: Teodora Dumitru

 

Azi-noapte mi-a venit bunica-n vis ,
Cu ochi blajini și sufletul deschis ….
-Fata mea , nimic nu ți-am adus ….
Și ușor , pe umăr , mâna ei, mi-a pus .
-Am vrut să te vad , că mi-a fost tare dor
Și-am coborât, de Sus, pe scara viselor ,
Că doar așa, mai pot, să te întâlnesc ,
Draga mea nepoată și să-ți mai vorbesc ….!!!

Chipul ei blajin cu privire blândă ,
Părea, că din icoane, a coborat o sfânta ,
În straiele ei albe , pe cap cu o năframa,
Părea că-i decupată, dintr-o veche ramă .
Și-am vorbit cu buna și multe m-a-ntrebat ….
Despre-ai noștrii , toți , că nu i-a uitat ….
Ne-am îmbrățișat , cu dor și cu căldură ,
Și-apoi , taina nopții ,pe buna mi-o fură ….

M-am trezit din vis și perna era udă
Și-acum când mă gândesc ,ochii îmi asudă ….
Parc-o văd aevea , suflet bun și blând .
Cum mă purta de mana în anii de-nceput .
Și cate lucruri bune m-a învățat bunica ….
Fără sfatul ei ,azi n-aș fi fost nimica ….

Blajină și curată la vorbă și la port ,
În suflet , toată viața , cât trăiesc , o port .
Și-n nopțile-nstelate când mi-apare-n vis ,
Ce simt eu , în cuvinte , este greu de scris !!!!

De acelasi autor: 

N-as lasa…

Vers de dor pe nisip 

Salcamule frumos…

Cumpara acum cartea Binecuvantare si chin si benefiezi de transport gratuit oriunde in lume!

Volumul de debut  al autoarei Mihaela CD, Binecuvantare si chin ,  ne ofera un vast  buchet de sentimente parca traindu-si  viata  prin poezie. Volumul viu colorat contine imagini din arhiva personala. Un volum amplu, structurat in 17 capitole cu tematica diversa.Vei primi in dar un semn de carte si un cupon de reducere de 30% la urmatoarea carte. Livrare gratuita oriunde in lume!. Comanda acum!

C$27,00

Serenada noptii

serenada noptii de aurelia oanca

SERENADA NOPȚII

Autor: Aurelia Oancă

Suspină cerul printre gene mute,
O lacrimă de nori varsă pe-o stea,
Ce se strecoară peste vârf de munte
Și peste codrii care spun că ea,

Este un strop de apă care vine
Din tainele ce trec prin univers,
Apoi adună stele și suspine
Ce se vor revărsa în tandru vers.

Iar luna îi mai cântă-n miezul nopții
Și-și plimbă-ncet un fald de catifea,
Apoi închide geamurile sorții
Ce vrea din roua nopții să mai bea.

Un greier mic, cri-cri ne cântă iară
Și-n țârâitul lui povești ne spune,
Despre un cântec dulce de vioară
Ce-și pierde-n lume notele nebune,

Ce-s scrise de o mână tremurândă
Pe portativul vieții și pe nori,
Acolo zace luna ca s-aprindă
În noapte, peste suflete, fiori!

 

De acelasi  autor:

La ceas aniversar

Trecerea timpului

Fa-ti radacini

Cumpara acum cartea Binecuvantare si chin si benefiezi de transport gratuit oriunde in lume!

Volumul de debut  al autoarei Mihaela CD, Binecuvantare si chin ,  ne ofera un vast  buchet de sentimente parca traindu-si  viata  prin poezie. Volumul viu colorat contine imagini din arhiva personala. Un volum amplu, structurat in 17 capitole cu tematica diversa.Vei primi in dar un semn de carte si un cupon de reducere de 30% la urmatoarea carte. Livrare gratuita oriunde in lume!. Comanda acum!

C$27,00

Sunt Elana, dar pot fi orice

Sunt Elana, dar pot fi orice de mari lena stefan

SUNT ELANA, DAR POT FI ORICE.

Autor: Ștefan Mari Lena 

Eu sunt Elana.
Am ochii albaștri,
buzele moi
și roșii obrajii.
Sunt Elana, aceea doar
de tine visată
să-ți fie soră, prietenă,
iubită sau…fată.
Sunt Elana cea iubitoare
de soare, de floare,
de mare și de culoare.
Voi fi Elana și astăzi
ca ieri, dar și mâine.
Nu cer prea mult
doar un strop de iubire,
o mângâiere și o picătură
de fericire.
Voi da înapoi inzecit:
ploi mănoase pentru recolte,
soare blând în zile
de prea grei nori umbrite.
Eu sunt Elana. Sunt om,
sunt părere, sunt vis,
sunt poem, pot fi orice
chiar și înger.
Sunt frumoasa din nopți,
din zile senine,pot fi
la fel de bine
și muza multor retrași poeți.
Eu, Elana, le pot fi tezaur
de suflu poetic.
Pot fi magia ascunsă-n condei.
Sunt Elana, un suflet pribeag,
un suflet blând și cald.
Sunt nemărginită iubire.
Sunt țărmul, sunt valul,
sunt malul sau farul.
Elana e zbor de cocor,
adiere de vânt și poate
tenacitatea vulturului.
Elana dăruie lumina unor ochi
triști și plânși.
Sunt și căldura unui trup
lângă un alt dorit trup.
Elana sunt Eu!
Un nevinovat și cuvincios
sincer poem.
Citește-mă!
Eu te voi iubi mereu.
Iubește-mă!
Eu te voi citi mereu.
Aceasta îmi este menirea:
scrisul, cititul, iubirea.
Din ele îmi trag eu seva.
Cu dărnicie și gentilețe
o împart cu tine.
Semnez cu o culoare de cer,
un strop de mister.
ELANA…adică…EU.
O literă fără geneză,
fără cuvânt.
Privește în jur:
pot deveni, dacă vrei
altarul tău sfânt!

De acelasi autor: 

Asa, m-am racorit!

Pruncului meu cu iubire

Ce sus mi te-am cladit!

Cumpara acum cartea Binecuvantare si chin si benefiezi de transport gratuit oriunde in lume!

Volumul de debut  al autoarei Mihaela CD, Binecuvantare si chin ,  ne ofera un vast  buchet de sentimente parca traindu-si  viata  prin poezie. Volumul viu colorat contine imagini din arhiva personala. Un volum amplu, structurat in 17 capitole cu tematica diversa.Vei primi in dar un semn de carte si un cupon de reducere de 30% la urmatoarea carte. Livrare gratuita oriunde in lume!. Comanda acum!

C$27,00

 

Colt de stea

colt de stea de aurelia oanca

 

COLȚ DE STEA

Autor : Aurelia Oancă

 

Poemele de dor se scriu în noapte,
Atunci în inimi totu-i mai intens,
Atunci din stele poți aduce șoapte
Și parcă totul capătă un sens.

Când lacrimi calde îți brăzdează fața,
Asculți tăcerea care te-a rănit
Și care sparge-n treacăt toată ceața
Ce a venit spre tine din zenit.

Covorul nopții e brodat cu stele,
În ele cauți grabnic steaua ta,
O vrei și pe a lui ascunsă-n ele,
Crezând că în poem o poți cânta.

Apoi dosești micuța ta scrisoare,
Poemul va rămâne-n colț de stea,
Ce poate va pluti ca o ninsoare,
Albastră și tăcută va cădea !

 

 

De acelasi autor: 

Luna-ndragostita

Plange istoria

Pe noul drum

Spune-mi despre tine

spune-mi despre tine de eugenia grobnic

Spune-mi despre tine

Autor: Eugenia Grobnic

Mai spune-mi,pe unde rătăcești,
Pe ce cărări de piatră te rănești?
Noaptea,cerul dacă-l mai privești
Și-n care colț de gară poposești?

Mai scrie-mi pe al clipelor fuior
Că nu ești singur,tu,cu umbra ta,
Că mai privești apusul trecător
Și că mai prinzi în palmă câte-o stea.

Mai spune-mi,cum mai e la tine-n gând,
Tot răscolești trecutul cu-ntrebări?
Nu-ți este dor de chipul meu,râzând
Ca un copil, scăldat în primăveri?

Șoptește-mi,cum mai e la tine-n somn,
Mai sunt acolo,într-un colț de vis?
Cât mi-e de dor,la pieptu-ți să adorm,
Să-mi simți mirosul florii de cais!

De acelasi autor: 

Pagina Eugenia Grobnic

Clipa regasirii

Linisti abstracte

Fluture albastru

fluture albastru de aurelia oanca

FLUTURE ALBASTRU

Autor : Aurelia Oancă

Un fluture albastru mă visez,
Pe ochiul tău punând o sărutare
Apoi pe a ta inimă m-așez,
Crezând că e o minunată floare.

Cu tremurul de aripi am să-ți spun,
Tot ce vibrează-acum în al meu suflet
Și din nectarul care îl adun,
Să îți trimit pe-al vântului răsuflet,

Povestea mea ce prinde-n ea o viață,
Dar care și-a făcut un zid imens,
Am suferit și am primit povață
Că a iubi, e sentiment intens.

Nu poate orișicine să îl ducă,
E greu deși e lucru nevăzut,
Te face dintr-un om, o grea nălucă
Sau o petală-n vânt, ce a căzut.

Privește dar un fluture albastru,
Iubește-l cu un dor nemărginit,
E bibeloul fin de alabastru
Care-ți va spune cât eu te-am iubit !

 

De acelasi autor: 

Pasi de primavara

O mare de culoare

Nu vreau sa fiu

Vis calator

vis calator de aurelia oanca

VIS CĂLĂTOR

Autor: Aurelia Oancă

Te-aștept să vii din depărtare
La pieptul tău să poposesc,
Să-ți fur sărutul tău de floare
Și să-ți șoptesc cât te iubesc.

Iar mâna ta să-mi dea alintul
Ce îl aștept când mă trezesc,
Busola mea când labirintul
Vieții mele-l rătăcesc.

O șoaptă să-mi trezească viața
Și s-o transforme-n paradis,
Când lacrima îmi spală fața
Ieșită dintr-un magic vis.

Ești raza mea ce mă-nfășoară
În calde mângâieri și dor,
Ești fluturele ce-nfioară
Iubirea mea, vis călător!

 

De acelasi autor:

La poalele padurii

Steluta

Geometria sufletului

 

Romanta de la miezul noptii    

Romanta de la miezul noptii de mihaela cd

 

Romanta de la miezul noptii

Autor: Mihaela CD

Pictura : Mircea Rustiuc

 

Romanta noastra de la miezul noptii

Este pictata cu ceara-n stropi de dor

Caci valsul nostru fost-a dansul sortii

Ce-n viata l-am dansat cu sarg si spor

 

Pianul nostru-i obosit ca sa mai cante

Valsurile cu straluciri vii de margean

Venit-a vremea ca vioara sa ne-ncante

Sa ne-aline cu romante al inimii alean

 

Fugit-a tineretea de  parca-a dezertat

Si ceasul nu mai stie clipe pamantene

Caci  fredonam  romanta ce-am uitat

Prin fericite amintiri ne poarta alene…

 

De acelasi autor: 

Rapsodia inimii cu doruri  

Dansul ploii

Portativul  inimii

 

Ca o lumina

ca o lumina de mugurel puscas

CA O LUMINĂ

Autor:Mugurel Puscas

Ştii, uneori răsari ca o lumină,
Eu, desuet, mă-ntorc visând spre ieri,
Coboară diafane, calde veri…
Blând, iarna ne-nconjoară, cabotină.

Ştii, uneori doi disidenţi suntem,
Împărtăşind păcatul şi minciuna,
Absconse doruri într-un vals boem,
Doi demagogi îmbălsămând furtuna.

Ştii, nu există farmec detractat,
Nici moarte fără viaţă, nici iubire,
Ne înconjoară lud anonimat,
Atingeri tandre, lină amăgire.

Ştii, deseori apari ca o lumină,
Crochiu de crisalidă, volatilă,
Peste greşeli de ieri, dulce străină,
Lin, iarna ne-nconjoară versatilă.

Ştii, aripi largi de dor se frâng pe cer,
Nimic nu-i veşnic, clipele-s deşarte,
În pagini vechi, cu-amoruri şi mister,
Ne-om refugia, călcând prin ierni sau moarte.

De acelasi autor:

Luna lui Marte

Cand iubirea

Pagina Mugurel Puscas

 

 

 

Din vise

din vise de aurelia oanca

DIN VISE…

Autor: Aurelia Oancă

Să nu te-oprești din vise niciodată,
Din a crea și a zidi povești,
Doar visele te țin mereu și iată
Poți viața zi de zi să o trăiești.

Din vise nu te-opri, mergi mai departe
O viață pământească să le dai,
Pe aripe de fluturi le împarte
Și le trimite până sus, în rai.

Cu vise să dezlegi de doruri taină,
Din tânguiri să faci luciri de stea,
Apoi să-mbraci a fluturilor haină
Și să te-nalți în zboruri pân`la ea.

În vise să așezi mici scrisorele
Ca solzișorii mici pe aripioare,
În ele să cuprinzi vise de stele
Și bucurii ce nu pot ca să zboare.

Și când din vise vei zidi palate
Acolo vei ascunde dragostea
Și-o inimă ce pentru tine bate
Și care vise-n tain-ar vrea să bea !

De acelasi autor:  

Asculta tacerea

Tineretea-n doi

Pagina Aurelia Oancã

Marea-n pungi de plastic

marea-n pungi de plastic de mircea trifu

Autor: Mircea Trifu

Cobor în vis lăsându-mi brațele să-mi curgă,
Nici ele și nici mintea pe cer nu mai aleargă,
Au devenit izvoare de gânduri ce mă strigă,
Lăsate pe pământ, din urmă să mă șteargă.

M-au despuiat de iarbă, de păsări, de pădure
Și-au semănat tăcerea prin universul meu,
Mi-au dus în țară visul, l-au învățat să-njure
Și-acum la colțul străzii se vinde pe un leu.

Trăiesc într-o poveste ce n-o știe nici mama
Ramasă sub icoana un pumn de ceara stinsă,
Ce-a ars sub grija ei din neputință, rama,
Sau s-a topit din rugă parfumul de caisă.

Odată-am să străbat prin visul meu zănatic
Tot cerul de sub mine, cu aripi subterane,
Să cumpăr de un leu Marea în pungi de plastic
Și-un cântec de sirenă, din rafturi, la borcane.

Și-acuma sunt stăpân pe muntele de plastic,
Sirena-mi cântă iarăși cu drag ascunsa-i tângă,
Dar tot mă-ncearcă teama din visul meu fanatic,
Să nu fie vândut, din nou pe-un leu, la pungă!

De acelasi autor: 

Noaptea-s fiu de imparat

Pagina Mircea Trifu

Doina unui rasarit

Doina unui rasarit

doina unui rasarit de mircea trifu

DOINA UNUI RĂSĂRIT

Autor: Mircea Trifu

 

Într-o grotă a minții mele e trecut de miezul nopții,
Stau c-un înger ce-ți alină prima ta clipa de teamă, 
Din poemă iți recită versul ce-i dă sensul vieții
Și-o va face printre stele, cea mai fericită mamă.

Dintr-un pântec pârguit s-a născut o nouă Ană
Ce va fi zidită-n mine, ne-în stare să mă plângă,
Am s-o port etern în versuri credincioasă ca o rană,
Să îi sorb etern durerea scrisă-adânc în partea stângă.

Clipele se sting tihnite peste trupu-mbrățișat,
Acum se oprește timpul cum s-a mai oprit odată,
Într-o zi la fel ca astăzi, Dumnezeu a fost creat
Și după doar șapte clipe, plăsmuită-ai fost tu, fată.

Umbrele de lupi se scurg printre ramuri de copaci,
Parcă-s lacrime timide peste-obrajii mamei tale,
Gem ca lemnele padurii-n legănele de săraci
Și-apoi trec in haite Prutul, înfășate în basmale.

Soarele-i legat de tine cu-o îngălbenită ață
Și-i îndrăgostit de Luna chipului plecat devreme.
Ți-a promis în taină ție, c-o găsești în altă viață,
Numai dacă-o porți de mână, neuitato, prin poeme.

Dintr-un vis, un La multi ani ți s-a strecurat sub pleoape
Deschizi ochii pe furiș să-ți lași îngeru-adormit
C-a stat toată noaptea treaz, numai să iți stea aproape
Doar să-ți vadă răsăritul de pe chipul tău uimit.

Din poet, în ursitoare mă preschimb, prinsă de lene
Îți simt gura ta-nfășată cu un dor de nou-născut,
Când mă scurg in dulci cărări pe obrajii de sub gene
Și-ți scriu drumul vieții tale, într-un vers abia-nceput.

De acelasi autor: 

V-am cumparat marea de lacrimi

Esti…

In ochii iubirii

 

 

Visand fericirea

visand fericirea de violeta butnariu

Visand fericirea

Autor:  Violeta Butnariu

Cand in speranta astepti ca ceva sa se schimbe ,
Nu astepta-n alte parti,poti incepe cu tine;
Nu renunta la un vis fiindca nu ai primit un mesaj
Cum nu renunti la alcool atunci cand intri-n sevraj.

O sa incepi orice zi cu un zambet si lumina pe fata!
Tu ai facut ce-ai putut si ce viata cateodata te-nvata,
Daca n-ai fost inteleasa ,tu nu ai nici o vina
Unii in schimb inteleg si cand vorbesti alta limba.

Flacara pare ca sta ,ca mai-mai sa se stinga,
Fiindca nimic nu-i ca ieri,s-ar putea chiar sa ninga;
Nici nu-ntelegi ce-ai gresit si,nici care ti-e vina,
Vezi ca incet s-a sfarsit si tu nu stii pricina!

Sufletul isi va pierde dreptul la visele tale,
Razele soarelui nu vor mai fi la fel ,vor fi mult mai pale,
Zambetul tau din oglinda va fi stramb,o grimasa!
Viata va fi un cosmar ce pe suflet apasa….

Plangi cand privesti in trecut ,…dar tu ai viitorul,
Lasa cosmarul in vis,ca un flutur-si ia zborul!…
Viata o-ncepi zi de zi ,chiar si ora de ora
Tot ce a fost a trecut ,fericirea ti-e sora!

 

De acelasi autor: 

Fara suspine

Prin ploi de ganduri

Vise-fragment

 

 

Fara suspine

fara suspine de violeta butnariu
Fără suspine


Autor:  Violeta Butnariu

Am dansat intre luna si noapte,
Si eram intr-un vals amandoi
Imi sopteai ca pe drum,calde soapte ,
Ne plimbam printre parcuri si-alei,
Tu esti vesnica mea poezie 
Si esti vesnica zi de extaz,
Dupa tine as canta melodie
Ce n-o cant decat ingerii azi
Pentru tine m-as duce desculta
Pan- la luna si noapte s-o rog,
Daca flacara vie,  atata,
Sa mai deie dureri-n barlog
Si sa-mi dea suferinte doar mie
Sa te crute pe tine mereu
Sa-mi pastreze iubirea mea vie
Si sa razi iar de sufletul meu
Iti promit ,nu va fi suparare,
Noi vom rade mereu si mereu
Caci nu poti sa te superi pe soare ,
Si nu poti sa ai alt DUMNEZEU

De acelasi autor: 

Prin ploi de ganduri

Vise-fragment

Imaginea dragostei

 

 

Visul mov

visul mov de aurelia oanca

VISUL MOV

Autor : Aurelia Oancă

Am stat cu gândul meu de vorbă,
M-a ascultat dar n-a răspuns,
Eu nu i-am povestit de ciorbă
Ci de un dor al meu ascuns.

Atunci el a făcut magia
Şi ochii mei au poposit,
În locul unde nu-i urgia,
Dar este-ascuns, este dosit.

În parcul sufletului meu,
Loc unde rareori mă duc,
Dar mi-amintesc de el mereu
Şi trepte mov încerc să urc.

Brodate sunt cu mii de stele,
Albastre, mov sau violet,
Crescute din dulci rămurele
Şi puse ca pe-un şevalet.

Atâta farmec şi splendoare
În suflet mi s-a cuibărit,
Mă voi întoarce-n lume oare ?
Sau voi dori alt răsărit ?

Gândul mi-a spus să stau cuminte
Şi farmecul să îl păstrez,
Doar în simţire şi-n cuvinte,
Apoi, la tine să visez !

De acelasi autor: 

Nu plange

Fluturi si flori

Ganduri

 

Ti-am impletit un vis

ti-am impletit un vis de mircea trifuȚI-AM ÎMPLETIT UN VIS

Autor: Mircea Trifu

Îți învelesc cuvintele-n secrete,
Și le ascund pe cerul ne-nțeles,
Se vor preface-n tinere comete,
Citindu-le doar cel ce te-a ales.

Abia atunci voi povesti de tine,
De cum erai și cât durea sa fii,
Erai poemul ce sorbea din mine
Mări de cerneală și fotografii.

Acum când sete uneori îți este,
Cu buzele-ți uscate de dorinți,
Tu, dulce, nestatornică poveste,
Sorbi undele cuvintelor și minți.

Lacrima-i vestejită ca zăpada
Pe-obrajii unui chip de lemn
Și ca o frunză-n cuie, să nu cadă,
Așteaptă de la cer milosul semn.

Am de la El o milă răbdătoare,
Dar nu am altă viață de pierdut,
Cu fiecare noapte ce te doare
Și așteptarea-o ia de la-nceput.

Eu luna la fereastră ți-o aprind
În sobă soarele uimit trosnește,
De ai să vii și mă găsești dormind,
Iubita mea, să știi că-i o poveste.

De acelasi  autor: 

Pacatul mi-este oaza

O mare de nisip

Mi s-a mai stins o mama

 

 

 

 

Pacatul mi-este oaza

quill-175980_640

PĂCATUL MI-ESTE OAZĂ

Autor : Mircea Trifu

Pisez cu piatra razele de soare,
Până-mi devin nisip în palme
Și urc apoi cu ele-n buzunare
Pe fruntea muntelui ce doarme.

Și-i cern muncitul meu pe chip,
Parcă-i deșert înflăcărat de fard,
Ce doarme dus în focul din nisip,
Nu îl trezesc nici visele ce-i ard.

Ceru-și întinde lenea și visează,
Eu în căușul palmei de sub cap
Îi storc ca sânul, perna-nrourată
Și ca o ploaie în tacere, scap.

Vărs lacrima de apă și mă iert
Al meu apus se-ngenunchează,
În jurul meu și-n mine e deșert
Dar în păcatul ăsta fac o oază.

Destinul imi ia calea frunzelor
Din călimara plină de eclipse,
De-nmugurește toamna, mă cobor
Să scriu în versuri tainele din vise.

De acelasi autor: 

O mare de nisip

Mi s-a mai stins o mama

Dragostea dintr-o poveste

 

 

Iubirea din vis

iubirea din vis de elena tudosa

Autor: Elena Tudosa

 

Abatuta de soarta, prin vise trăiesc,
Te caut iubire în fiecare zi și noapte,
Departe de tine prin gind te mai zaresc,
Doar numele ți-l mai chem în șoapte,

Ce mult îmi lipsește chipul tău blind,
Mi-e dor de-un sărut, de o mingiiere,
Potrivnic mi-e timpul, mai mult ca oricind,
Mi-e sufletul rug, ars de atita durere,

În bezna în care sufletul îmi tinjeste,
După o sarutare, sa dau buzelor mele uscate,
Ochii mei stinsi , cauta în vis iubirea orbește,
,, cit as vrea sa sorb din iubire, gust de cireșe coapte”,

Orbercaind, stinsa de dor, chipul vreau să-ți ating,
Ma pierd iubire departe, prin timpul ce mi se împotrivește,
Razele soarelui scurma, zorii împrăștiind
Visul, în care doream sa te întilnesc, se risipește,

Speranța în care credeam sa te întilnesc, îmi este deșartă,
Singele-n vene în timple, începe a-mi zvicni,
Fără de tine iubirea mea din vis, sint precum o frunza uscata,
Ce cade fără de viata la pamint, sfirsind a putrezi,

Ma trezesc și iubirea din vis, o întilnesc doar în triste-amintiri.

De acelasi autor: 

Tacerea

Risipitor de vise

De ce nu-mi vii?

 

 

 

Visul din vis!

visul din vis de teodora dumitruVisul din vis !

Autor: Teodora Dumitru

Într-o noapte am visat frumos,
Oameni buni , ce credeți c-am visat ?
Un copil care mergea pe jos,
Singur pe o uliță de sat…

Bătea din poartă- n poartă căutând,
Şi căuta şi nu putea găsi ,
Căsuța ce era la el în gand ,
Şi obosit pe-o piatră poposi .

Lacrimi calde-n barbă se-adunau,
Că nu găsea portița ce-o ştia,
Pe lângă el săteni se perindau ,
Dar, parcă nimeni nu îl cunostea .

Într-un târziu adoarme-n iarba crudă ,
Lângă pietroiul mare , prăfuit,
Necăjit că nimeni nu-l ajută,
Să găsească locul lui dorit !

Deodată-n visul lui se face soare ,
Şi o lumina albă-i scaldă fața,
O mână- i şterge fruntea de sudoare ,
Şi-o voce caldă- i spune ,,Bună dimineața!

În camaşa albă ca de spumă,
Pe brațe îl ridică lângă piept,
Era bunica blândă şi bătrână,
Venită-n vis din lumea celor drepți.

Şi m-am trezit din vis într-un suspin,
Dar parcă n-aş fi vrut să mă trezesc ,
Acolo-n vis cu căutări şi chin ,
Pe buna am putut să o -ntâlnesc !

Copil fiind ce bine îmi era,
În bratele ei calde ca de sfântă,
Ascuns ,în suflet ,dorul pentru ea ,
Mi-o aduce-n vis , bună şi blândă !

De acelasi autor: 

Saruta-mi ochii …

Fantana din amintiri

Cantecul iernii…

 

 

 

 

Cantec de inger

cantec de inger de violeta butnariu

Autor:  Violeta Butnariu

Am visat un inger,
A coborat langa mine.
Sa ma -ntrebe de ce sanger
de ce nu-mi e bine.
Am visat ca venise
si ca in zborul lui
o aripa-si ranise ,
planand grabit,hai-hui.
Eu am atins aripa
pe locul acela dureros.
El mi-a respins mana ,
Explicand ca nu-i frumos.
Venise langa mine ,
Vrand ca sa ma vindece.
Si n-a venit ca tine,
Pe aripa cantece.
Cantecul ingerilor,
mi l-a daruit si a plecat..
Eu il darui sufletelor
Care aripa i-au vindecat.
Nu pot pastra un cantec
Numai pentru mine….
Si atunci,ca un descantec
Sa-l ascultam toti ,sa ne facem bine…

De acelasi autor: 

Dorinta

Zambet trist

La pieptul tau

 

 

 

Visul stelutelor de mare

46473299_2186580571409130_3459231050348101632_n

Autor: Mihaela CD   

 

Stelutele  de  mare, pe-un   fund   de  ocean

Se-asteapta  sarutate de a  valului  unduire

Caci  stiu  secrete  nevazute   prin   ochean

Mistere ingropate in a nisipului  tagaduire

 

Iubire-si declara in versuri desarte in gand

Se-mbata, se-ngana,se-alinta si tac prelarg

Si  chicotesc  fericite  intr-o  boare  de vant

Li-s leganatele  sentimente  purtate in larg

 

Povestea  oceanului   cantata-i  pe  strune

De dor  si  de  plans  si  de-oftat    adancat  

Stelutele   viseaza   zadarnica  ascensiune

In visul albastru ,noaptea pe cer au  urcat.

 

De acelasi autor:

Dragoste solara

Femeia , Zeita  amintirilor   din  viitor

Petale de trandafir

 

Al nostru rasarit

al nostru rasarit de mircea trifuAL NOSTRU RĂSĂRIT

Autor: Mircea Trifu

Pe vârfuri mă ridic și ochii ți-i aprind
Ca două lumânări ce nu vor să se piardă,
În marea de obraji, ninsoarea stă cerșind,
Căci ploile de lacrimi întârzie s-o ardă.

Alintă-n moară, piatra, boabele de soare,
Lumina ce se scurge pe-o gură fără glas,
Parcă-i privirea mamei în vechea căutare,
Pierdută undeva pe drumul ce-a rămas.

Din marea adormită se leagănă o viață
Și focul palmei sale nisipul mi-l atinge,
Mă leagă cu durere în nesfârșita-i ață
Și-n valurile sale, sălbatică, mă-mpinge.

Plină de poftă-i viața și versul încă-i viu,
Când îl așterne noaptea în gândurile tale,
E ca o frunză mâna, mă-mpiedică să scriu,
De frică ți-o aud, scrâșnind din balamale.

Îmi umplu iar ulciorul cu șoaptele rămase
În dimineața ta, când preschimbat în soare,
Mă coboram spre tine din vise capricioase
Și-ți sărutam cu sete, deschisa a ta floare.

Îmi trec prin ochii minții dorite mângâieri,
Ca pe mănuși le-mbrac pe mâinile nebune,
Spre tine tu mă chemi din lumea de dureri,
Cu-o lacrimă ascunsă și-o mică rugăciune.

De acelasi autor: 

Iar e umbra pe tarm

Balada cu poveti

Menirea noptii mele de cerneala

 

 

 

Vis de noiembrie

vis de noiembrie de violeta butnariu

 

Autor:  Violeta Butnariu

Asta noapte am avut
Intalnire cu-n necunoscut,!..
Il sunasem pt prima oara
Noaptea la 3 sa-mi cante la vioara
El nu m-a intrebat de ce-am sunat
Doar s-a dat jos din pat si mi-a cantat
Si nu balada de-a lui Ciprian,
Ci chiar Enescu,!Asta imi doream.
Si cand a terminat,de noapte buna,
A vrut sa-mi cante pe o alta struna…
Dar mie mi-era somn ,si obosita
I-am spus ca nu mai vreau sa fiu iubita
Si-a ras atunci cu pofta ,foarte tare,
”-Fie cum zici-dorinta dumitale,
Dar nu te mai gandi la celalalt,.
Ca n-are nici un merit si-i pacat.
Decat iubind sa stai la-a lui picioare
Mai bine sa zac eu in brate la matale!”
Apoi ne-am spus un simplu noapte buna
Si eu am adormit ,sub clar de luna!

De acelasi autor: 

Tara mea mandra

Rabdare

Infinit intr-o zi! 

 

 

Pe unde eram?

amazing-starry-night-wallpaper

PE UNDE ERAM ?

Autor : Aurelia Oancă

 

Din negura nopţii, iubirea,
Uşor, îmi bate la geam,
În suflet îmi dă ea trezirea,
Şi-ntreabă, pe unde eram ?

Departe, departe, în vise
Eu chipul ţi-l căutam,
Iubirea fereastra-mi deschise
Şi-ntreabă , pe unde eram ?

Cu ochiul abia deschizându-l
Văd dragostea-n chip îngeresc.
Ce-mi tulbură mintea şi gândul,
Şi-mi spune încet : te iubesc.

Atunci revenit din visare
Mă-ntreb, oare unde am fost ?
Pe-a vântului caldă suflare
Aud şi-nţeleg, al meu rost.

Iubirea s-o cânt doar în versuri,
S-o caut mereu, ne-ncetat.
În marile-adânci universuri,
Doar gândul îmi e acceptat.

Eu stau şi privesc de departe,
Cum stele cobor spre pământ,
Şi-ntreb, şi pe bună dreptate,
Pe unde eram şi-n ce cânt ?

De acelasi autor: 

Vor ninge anii

Omul de zapada indragostit

Zambetul lui Dumnezeu

 

Prometeu salvat de-o Crista

prometeu salvat de-o crista de mircea trifu

PROMETEU SALVAT DE-O CRISTĂ

Autor: Mircea Trifu

 

Patimi sângerând pe buze mi se zvârcolesc de sete,
Ce îmi gem ca două fete langă-un dumicat de miere,
Neavând nici o putere și nici rang să-i dau porunci.
Când la sânii dulci mă urci să-i sorb râul de durere.

Iar îmi bate marea-n tâmple și mă duce cu arcanul,
Strâns în pântec prin vulcanul ce străbate trupul tău.
Cine-mi este Dumnezeu, El sau binecuvântata gură
Ce cu-o blândă mușcătură îndulcește versul meu?

Căci ți-e singura răsplată de-i furi focul unui zeu,
Când te cheamă Prometeu, nici să mori nu ai răgaz,
Pe un vârf din Caucaz, un blestem cu cioc de vultur,
Nu pot, Doamne, să il scutur că-i imens, etern și treaz.

Simt miros de pâine coaptâ când o-nfulecă copiii,
Fericiți morții și viii iar mă pomenesc pe-altare,
Lângă foc li se năzare și fac dragoste pe munte
Și cu un sărut pe frunte își găsesc un loc sub soare.

Închid ochii-adânc în tine să-ți aud leneșul geamăt
Și pe sâni ultimul freamăt stins de lacoma mea gură
Să-ți las dulcea ta făptură cu un secol mai aproape.
Lângă-o stea căzută-n noapte peste petecul de ură,

Ardem vulturul din zgură cu un foc din ochii mamei,
Până scap din lanțul spaimei să fiu iar a ei batistă
Și în orice seară tristă să-ți chemăm dulcea icoană,
Cu iubirea pământeană să ne fii pe cruce Cristă.

De acelasi autor: 

E maica , primavara

Iubirea arde-n cerc

 

 

Inorogul boem

inorogul boem mugurel puscas

 

Autor: Mugurel Puscas

 

Mi-amintesc de-un decembrie, dulce, plăviu…
Ochii tăi erau limpezi ca izvoarele iarna,
Călăream inorogi în veșmânt purpuriu,
Aruncând jar pe nări, încălzindu-ne taina.

Hibernală dorință, pământean paradis…
Troienind amintiri, poleiți cu savoare,
Fulgi dezmiardă ușor, atingând lut şi vis,
Versatila iubire sub a iernii dogoare.

Peste munţi, amalgam de foc mistic şi ger…
Se prăvale trecutul pe reci aripi de murg,
Chipul tău, abur lud de vin fiert și mister,
Risipit e în zare ca un soare-n amurg.

Lupii urlă în codri… Vor o halcă de amor!…
Noi ucidem cinci lupi cu un singur sărut!
E decembrie… Hai, înspre mine şi dor!
Vom topi neaua iernii cu alint renăscut!

Ninge sfânt… Alb decor, ne învăluie lin…
Este pace la tine, şi e cald, şi mi-e bine…
Unicorn blând veghează, reflectând opalind,
Trupuri calde-n relaş… Papuşar de destine.

Vom întinde iubirea pân’ la capăt de lume,
Degustând tandri, veșnic, al iubirii poem…
Un decembrie, fald pentru vremuri postume,
Va purta viu în cornu-i, inorogul boem.

De acelasi autor: 

Cina la castel

Cheia

Pasi de Luceafar in Reghin

De-ar fi sa vii

de-ar fi sa vii de stefan doroftei doimaneanu

De-ar fi să vii

Autor: Ştefan Doroftei Doimăneanu

De-ai şti cât doare dorul căteodată
Când aşteptarea plânge în poveste,
Că-n lumea mea, o lume demodată,
Am tremurat la orice mică veste.

Sădeam seminte pure de speranţă
Pe cerul meu din clipa mea nebună,
La porţi de suflet puneam siguranţă
Să nu-mi mai plece visul către lună.

În nopţi adânci, prin taine răscolite
De-atâta patos ce-mi ardea privirea,
Te căutam pe stele rătăcite
Ce mă chemau pe zare cu privirea.

Şi munţi topeam cu ochii mei de lavă,
Plantam păduri de gânduri luminoase,
Sfidam pe zeii tolăniţi în slavă
Dar te zăream în umbre dureroase.

M-ai prins în jocuri oarbe, fanteziste,
Şi mi-ai pictat pe irişi clipa noastră,
Apoi ca nişte duhuri empiriste
Ai bântuit prin pana mea măiastră.

De-ar fi să vii să ne-aruncăm în mare,
Aş suspina o viaţă lângă tine,
Punând sărut pe-o floare, fiecare,
Ne-am împleti o lume în destine.

De acelasi autor: 

Epigraf pe rasarit

Zapada din flaut

 

Gandul

gandul de stefan doroftei doimaneanu

Gândul

Autor:Ştefan Doroftei Doimăneanu

Fiincă sunt un aiurit
Şi încerc să mă trezesc,
Dincolo de infinit
Strop de gând nu mai găsesc.

Caut şi tot răscolesc
Încărcându-mă cu zel
Labirint de nori găsesc
El se-ascunde, un mişel.

Vreau să-l prind într-un catren
Cu mult har şi cu umor,
Să dau drumul la antren
În idile şi-n amor.

Dar nu ştiu cum să încep
Fără el sunt îngrădit,
Nu pot strofa s-o concep
Nu sunt zeu, nu-s erudit.

El tăcut şi fără glas
Reaprinde galaxii
Fără să facă popas
Îmi provoacă ataxii.

Mă disperă permanent
Că nu pot să îl opresc…
El aleargă insolent
Prin imensul drum ceresc.

Iată că s-a reîntors
În modestul meu bordei,
Vrea să fie iară stors
De păreri şi de idei.

Imediat îi fac pe plac
Şi-l pictez în vers alert,
Scriu şi nu mă mai complac
În pretexte de expert.

 

 

 

Cheia

cheia de mugurel puscas

Autor: Mugurel Puscas

 

Miroase a ploaie,
A dor, a femeie…
Sub norii văratici
Eu caut o cheie.

O cheie aparte,
Măiastră şi rară,
O strună ce cântă
Pe orice chitară.

Sub stropii boemi
Cu alint de gutuie,
Vreau cheia ce merge
Sub sân de duduie.

Femeia-i un lacăt
Cu jinduri ascunse,
A sale mici piese
Cu dragoste-s unse.

Femeia e-un lacăt,
Cu piesele dense,
Prin jar şi pasiune,
Lin, trebuie drese.

Iar stropii valsează
Preluîndu-mi ideea…
” Tu, cauţi degeaba,
Ea, însăşi, e cheia.

Când Eva-i, din fire,
Complexă mireasmă,
Un simplu șperaclu ?…
E ludă fantasmă „.

Femeia e lacăt
Şi cheie, deodată,
Depinde de meşter,
De-i desferecată…

De acelasi autor: 

Cina la castel

Vino, de vrei…

 

 

Noua spade si-o femeie

noua spade si-o femeie de mircea trifuNOUĂ SPADE ȘI-O FEMEIE

Autor: Mircea Trifu

Nouă secole prin minte mi-au cântat a lor durere,
Nouă spade în tăcere mi-am legat de brațe strâns,
Cerul îmi pufnește-n plâns și apoi milos ne cere:
,,Cavaleri din nouă sfere, liniște, doarme Iisus!”

Lângă El e-o pelegrină toată-n marmură-nvelită,
Pasăre adăpostită sub trei crini sculptați pe cheie,
Ce-i deschide o moschee și-a ei inimă ursită
Că-i de mine bântuită până îmi va fi femeie.

Iau din fiecare spadă trei îmbrățișări fraterne,
Le așez pe nouă perne cum făcea cu tine mama,
Să-ți înduioșeze lama și când liniștea s-așterne,
Ca și focul peste lemne, ne va adormi și karma.

Multe secole, iubire, am fost lup lângă o Cruce,
Taina ei încă seduce nouă răni îndrăgostite
Încă-n marmură cioplite și acasă le voi duce,
Să le ungă versul dulce scris pe palmele sfințite.

Tu să mă ajuți, femeie, că sunt tare greu de dus
Și la sânul tău ascuns, de calci frunzele-n picioare,
Strigă-le cât poți mai tare ,,Liniște, doarme Isus!”
Să te-audă Cel de Sus și-apoi du-mă la culcare.

 

 

 

 

Dorintele lumii

dorintele lumii de mircea trifu

Dorințele lumii

Autor: Mircea Trifu

 

Stau stele în casă, închise de frică
Și viața eternă e-un fulg de zăpadă, 
În roata cea oarbă o mână antică,
Alege un nume de stea ce-o să cadă.

Steaua răsare, ca pământul s-o vadă,
Aleasă-n veșmântul de foc al luminii
Și-mpăcată ca ploaia în vers de baladă,
Se supune pe crucea dorințelor lumii.

Undeva o privire sprijinită pe munte,
Ce credea că iubirea e încă fecioară,
Ochi-s doar cuiburi de lacrime frânte, 
Pe obrajii rușinii, durerea-i coboară.

Ea speranța-și ridică pe a cerului foaie,
Cu durere în piept, o dorință coboară,
Steaua arde pe cer și visează o ploaie,
Iubirea o-așteaptă în palmă să-i moară.

Se-aprinde o stea dar o rog să nu cadă,
Mă privește surprinsă cu speranța tăcută,
Are ochii căprui și priviri de Baladă
Și o gură de roză nesfârșit de iubită.

 

 

Vis

vis de violeta butnariu

Autor:  Violeta Butnariu

 

Am visat candva iubite
Ca am naufragiat
Pe un tarm pustiu ,tin minte
Si de-acolo ai plecat!
Si te-am cautat in mare,
Si am scormonit adancul,
Dar tu nu erai,se pare!
Te -a adus la mine vantul….
Pe o aripa ranita,
Te-a purtat pana la mine.
Ca pe-o floare ofilita
Te-a adus !Acum esti bine!?!
Si in vis vaporul nostru
Vesnic se spargea de stanci!
Tu mereu iti stiai rostul,
Eu mereu prin ape-adanci!
Si am fost chiar ingrozita
De acel nebun cosmar!
Ma simteam ca pedepsita…
Te-auzeam mereu mai rar….
Ti-ai pus inima pe perna
Am strigat…si tresarind
M-am trezit cu o migrena
Si-n lacrimi bloborosind!
Da ,a esuat vaporul!
Ai raspuns foarte absent
Eu o sa mai schiimb decorul
Vreau sa fiu independent
Nimeni nu imi poate spune
Ce fac cu inima mea !
Ai spus tu si printre ape
N-am stiut a te vedea!
Si -ai plecat ! acum in noapte ,
Ma tot uit dupa vapor
Gura Imi vorbeste -n soapte
Hai si schimba alt decor!

Surasul revederii

surasul revederii de stefan dd

Surâsul revederii
Autor: Ştefan Doroftei Doimăneanu

Se-nfige grav cuvântul în clipa de-aşteptare
Turnând o ploaie rece pe liniştea aprinsă
Dorinţe nesecate mă strâng din depărtare
Şi-aştept căinţa vremii pe lacrima încinsă.

Izvoare de nelinişti ţâşnesc din pumni de rocă,
Emoţii se-adună şi-mi spintecă iar trupul,
Gerul din amintire mă-ngheaţă mă sufocă
Şi încă-aştept sărutul să îmi topească chipul.

Se-ncarcă cu neanturi privirea mea de sare
Legată strâns de maluri în noduri gordiene,
Te caută asiduu pe zarea fără zare
Vorbind cu steaua-aprinsă ca tristul Diogene.

Din liniştea genunii de dincolo de lună
Curg stelele din zodii în marea argintată,
Când dorurile toate în palme se adună.
Ferice-i revederea în noaptea mult visată.

Şi iară urc pe steaua, ce de dureri îi pasă
Şi încă scânteiază-n privirile senine,
Nu mai sărut tristeţea amarnică ţepoasă
Ce-mi răvăşeşte chipul când nu eşti lângă mine.

 

Am sa cant de iubire

am sa cant de iubire violeta butnariu

Autor: Violeta Butnariu 

 

Am sa cant cu iubirea acum
Fiindca seara coboara alene
Si abia se mijeste-n troiene,
Dar ma lasa cu drag sa-ti compun.
Astazi doar cu iubIre mai pot
Ca sa cant pentru noaptea ce vine,
Sa raman doar in gand langa tine
,Si din gand sa nu vreau sa te scot
Am sa cant cu iubire,iti jur!
Am sa scriu despre cum imi vorbesti
Despre cum ma cufunzi in povesti,
Si poeme intregi sa-ti compun!
Tu nu stii cat de mult esti iubit
Nu-ntelegi ce-am gasit langa tine…..
Te iubesc!Vin la noapte la tine!
Cam asa sa-ti vorbesc,m-am gandit…!
Dar…e vis..Stiu si eu ,stii si tu…
E un vis nebunesc de magie.!
Pentru seara de melancolie
Ce coboara din iarna de-acu!

 

Iubirea arde-n cerc

iubirea arde-n cerc de mircea trifu

Autor: Mircea Trifu

 

Bat clipele trecute pe geamul așteptării,
Zăpada le ajunge, în teama mea a nins,
Îngheață amintirea sub fulgii remușcării,
Căci timpul s-a topit sub albul lor incins.

Își ține-n poală huma, ca mama grijulie,
Semințe de culori din câmpul nearat,
De primavara noastră, ce numai ea o știe,
Le povestește iarna, cu glasul degerat.

Și-atrase de căldura din soarta nesatulă,
Vin picături de ape, flămânde de povești,
Încep visând s-adape a brazdelor pendulă
Și nimeni nu mă-ntreabă, iubito, unde ești!

În cercul stâncilor din Marea mea iubire,
Aprind un dor de tine ce a rămas nescris,
Chemarea e în flăcări de-atâta asuprire,
Trezește-te, iubito, să ardem într-un vis.

 

 

 

Noapte de iarna

 

mugurel_puscas noapte de iarna

NOAPTE DE IARNĂ 

Autor: Mugurel Puscas

 

A fost un vis… Noapte de iarnă…
Gustând amor, păcat tacit,
Transfiguraţi de dor, în taină,
Pluteam încinşi spre infinit.

Era o iarna ca-n poveste,
Luna valsa în dalb sacou,
Calpi heruvini dădeau de veste,
Al inimilor, cald, rondou.

Focu-n cămin ardea molatic,
Pe masă un pahar cu vin…
Amorul nostru enigmatic,
Balsam pe suflet, dar divin.

Gemând uşor, cu ger la tâmple,
Trupuri boeme, jar încins,
Dulci mângâieri, delicte simple,
Ne-au izgonit în… paradis.

Trudiţi şi goi, spre dimineaţă,
Îmbrăţişaţi, sub alb decor,
Pecetluit-am colţ de viaţă,
Al nostru vis… Sete şi dor!

Trecut-au ierni şi veri nebune,
Cu patimi aspre şi alint,
Fără oprelişti sau cutume,
Băut-am cupa cu absint.

A fost o iarnă… Nu mai este…
Ultima noapte? N-o mai ştiu..
Revino, fată din poveste,
Cu dor păgân și trup zglobiu.

 

 

 

 

 

 

 

Epigraf pe rasarit

epitaf pe rasarit de stefan doroftei d

 

Epigraf pe răsărit
Autor: Ştefan Doroftei Doimăneanu

În noaptea cu luna ninsă
Se înfig scântei din soare,
Pe marea cu foc aprinsă
Briza fuge la răcoare.

Pe creaste tunse de valuri
Cântă scoici cu voci mixate,
Digu-şi pune-n plete şaluri
Şi se-ntinde-n larg pe spate.

Prin tăcerea cam smintită
Marea-n mine-adânc priveşte,
Firea mea neliniştită
Mici tăciuni de gând striveşte.

Mă lipesc subtil de-o rază
Farul îmi zâmbeşte hâtru,
Caut disperat o oază
Să-mi îngrop în ea urâtu’.

Vreau să-mi fur chipul din unde
Ce mă ceartă din oglindă,
Sper să nu mă mai confunde
Cu-o tristeţe furibundă.

Din ninsoarea cu lumină
Raze prind într-un şirag
Şi cu glasul în surdină
Într-o rugă mă retrag.

Văd o umbră mai poznaşă
Pe o lacrimă de boare,
Zeea mea, la mers gingaşă
Pe sprânceana mea apare.

O îmbăţişez cu ochii
Sărutând-o cu uimirea
Nudă, fără grai şi rochii
Îmi aţâtă ispitirea.

Iar pe ţărm brodat cu alge
Din nisip facem cearşaful,
Dorul din priviri ne-atrage
Să ne scriem epigraful.

 

 

 

Pe cerul tau

pe cerul tau de aurelia oanca

 

PE CERUL TĂU

Autor: Aurelia Oancă

 

Pe cerul tău mi-a răsărit o stea
Adusă din imensul univers,
Din ochii tăi o lacrimă să bea
Apoi s-o pună-n rima unui vers.

Din răsărit de noapte până-n zori
Vom povesti despre cărări celeste
Și despre minunatele comori
Apoi le vom cuprinde-ntr-o poveste.

Ești steaua mea ce-o caut ne-ncetat
Pe bolta nopții cu senin de lună, 
Ești pentru mine omul așteptat
Cu care-aș vrea să mergem împreună,

Pe drum de viață și peste trăiri
Să colindăm ținuturi neștiute,
Din spini să facem flori de fericiri,
Din bolovani să facem căi bătute.

Dar cerul tău rămâne-n depărtări
Iar steaua mea cu greu poate ajunge,
Visăm iubiri și calde întâmplări
Astfel oprim și ochiul de-a mai plânge!

 

Sfanta-n ”Sfanta Sfintelor ”

44518068_2067719936624531_2862787769426509824_n

SFÂNTĂ-N ,,SFÂNTA SFINTELOR”

Autor: Mircea Trifu

 

Pune-ți genunchii la gură și te-oi legăna, iubire,
Ca pe sfânta pomenire dintr-un cimitir valah
Și sub sfântul Menorah, șapte zile-nlăcrimată
Suferința-mbrățișată, îți dau dulcea mântuire.

Lunea simt a ta iubire, fericita Cruce-ntoarsă,
Răstignirea-i ne-nțeleasă și de bietele ei cuie
Ce mă sprijină și suie să ajung cerul de spini, 
Unde uneori te-nchini îmbrăcată în mireasă.

Marțea, Svastica iubirii se alintă lângă mine, 
Dumicatul ei de pâine este frământat de zei
Și văzând cum ții la ei, lanul meu îmbelșugat, 
Cu tot versul din regat se îndrăgostesc de tine.

Miercuri arde Focul sacru și iubirea ta, Iside,
Pentagramma-n piramide legănată de iubire,
Într-o dulce stăpânire îmi recită ziua nunții,
Eu îi legăn Steaua minții cu iubire în colinde.

Joi sărut Scutul lui David, ce nemuritoare -l ai,
Tatuat în vechiul grai ce doar eu ți-l înteleg
Și m-aplec să îl culeg, să-l împărtășesc, iubire,
Doar o clipă să-l admire îngerii căzuți din rai.

Vineri, prinsă-n părul tău, ai o Fundă Infinită,
Ea e singura dorită și de prunci și de gropari
Și de vechii mercenari ce colindă în neștire
După veșnica iubire doar în mine cuibărită.

Sâmbăta esti Inimă cuibărita-n palma dragă,
Ce-o ascult o viață-ntregă pe la ușile străine,
Cum e, Doamne, fără tine cănd afară te voi ține
Și eternele ruine nu le văd cum te mai roagă?

Duminică cu Toiagul luat din templul zeilor,
Plin de șerpii Munților să ne vindece, iubire,
Că eterna răstignire geme-n Crucile străine 
Și mă lasă fără tine, Sfântă-n ,,Sfânta Sfintelor”!

Zapada din flaut

zapada din flaut de stefan dd

 

Autor: Ştefan Doroftei Doimăneanu

 

Te-ating pe cuvântul ce arde în flaut,
În tine alerg şi-n iarnă te caut,
Pe suflu depun frământarea-mi, de gheaţă
Ca fulgul de nea să prindă iar viaţă.

Portative în sloi se plimbă hoinare,
Furtuna din flaut mă face ninsoare
Şi ning pe silabe din note acute
Şi-n vifor îmi ard dureri nevăzute.

Privesc prin trecut şi-n nori mă topesc,
Pe stelele reci printre Urse plutesc,
În sunet se aprind făclii de speranţă
Şi gheata din noi încet se dezgheaţă.

Şi flautu-mi cerne silabe-nfocate,
Stârnesc avalanşe de doruri brodate,
Pe piscuri de gând de viscol ucise
Schiez prin tăceri şi visuri permise.

Şi-n mine se-adună nămeţi de iubire,
Fierbinţi se topesc în alba trezire,
Şi ţurţurul moare în glasul din clape
Şi-n mine te-aşezi şi-mi esti iar aproape.

 

Visul bratelor intinse

visul bratelor intinse de mircea trifu

Autor: Mircea Trifu

 

Plouă pe aici cu pietre cum ploua cândva cu stele,
De-mi tresar umbrele arse, parcă-s cojile ce scapă
Din tulpina foii calde ce-mi înduioșează-o lampă,
Cu lumină să imi sfarme stânca grea a nopții mele.

Că o port ca pe o cușmă ce mi-a pus-o Dumnezeu
Să îmi țină mintea rece până cresc cu capul drept,
Doar odată-am să-l aplec, sus de-oi fi mai înțelept,
Să-i cer mâna unui înger, dacă-ajung înger și eu.

Eu, un lup ce-și pierde părul și își mârâie ciobanul,
Când îi vine Cel de sus și îi dă cu pumnu-n masă,
Dacă-i sparge și-o icoană și îi bombăne prin casă,
Ca un zmeu pe ușă-l țin de un cui, ca buzduganul.

Până-i trece bosumflarea, îmi ridic casă din pietre,
Că mi-a dăruit atâtea de mi-am îngropat pădurea
Undeva crescută-n mine și să-mi legene menirea,
Iar apoi cu pana albastră iți fac lada ta de zestre.

Și la masă lângă mama îmi stă dulcea nerăbdare,
Să-i văd ochii săi imenși că-i devin ne-ncăpători
Cand îmi soarbe fericirea singurului câmp de flori
Ce-ntreg muntele-l doinește ca o apă curgătoare.

 

Fereastra cu crini

fereastra cu crini de stefan d. doimaneanu

 

Autor: Ştefan Doroftei Doimăneanu

Sunt fante de vis din genune plecat
Călătorind pe o rază de lună,
Alerg pe tărâm de fiori fermecat,
Unde ielele toate se-adună.

În drumuri la zâne ades mă opresc,
Le valsez pe covoare de noapte,
În vrajă sculpez tot abisul ceresc
Cu solfegii, în dălţi ferecate.

Aud permanent în foşnetul zării
Un strigăt şoptit de vântul rebel,
Scrutez depărtari şi-n fanta uitării
Se-aprinde un gând şi văd un castel.

Iar caut fereastra, cu crini opalini
Ce adună-n parfumuri iubire
Cu doruri şi lacrimi în ochi cristalini
Sau petale de soare-n privire.

Şi zbor pe un fulger din stele plecat,
De ultimul tren cu clipe mă leg,
De uşi către suflet pe veci agăţat
Iubire primesc, iubire culeg.

 

Noi poetii

noi poetii de stefan dd
 

Autor: Ştefan Doroftei Doimăneanu

 

Pe cerul stins în noapte se-aşează diamante,
Şiraguri de lumini sclipesc pe zarea largă,
Cu astre înţesate în doruri fascinante
Gânduri ursind prin cer, în depărtări aleargă.

Din colţuri şi cotloane poveştile se-adună
Zburdând apoi pe foi în dansuri pătimaşe,
Culegem fructe coapte din merii de pe lună
Şi ne-nfrupăm din cer cu stele nărăvaşe.

Idile cu scânteie aşternem pe hârtie
În constelaţii noi pătrundem cu sfială,
Nemărginirii noastre îi cernem armonie,
La vis de nebunie, pe stih punem beteală.

Însângerăm apusul cu flăcări colosale
Sau răsărituri reci la umbră de lumină,
Când respirăm cuvântul din urne abisale
Stafiile în noi, se plimbă fără vină.

În bezna ce se-nţeapă în zâmbetele lunii
Visele noastre ard pe ruguri de speranţă,
Ne adunăm puterea din spaima ficţiunii
Să evadăm din noi în altă circumstanţă.

Şi încercăm să scriem cu paşi noi pe cărare
În clipa de hazard ce trece fără teamă,
Ne fâstâcim adesea când sărutăm o floare
Dar zâmbetu-i candid înspre neant ne cheamă.

 

 

Coboara teama pe munte

coboara teama pe munte de mircea trifu

COBOARĂ TEAMA PE MUNTE

Autor: Mircea Trifu

Strânge-mă lipit de mine cu-un izvor abia născut
Dintr-un fluier lung de stuf ce de-o viață îl ascult,
Dar mai vin-odată-n zi să-mi ai grijă de mioare
Și să pui un gând pe mine, că îngheț de-atâta soare.

Lasă noaptea lângă mine să o s-o țin în vis de vorbă
Și să îi recit un dor, poate-mi dă un blid de ciorbă
Într-o o pânză de păianjen, stând la masa de mătase
Ascultând mintea lihnită de pe albul preș de oase.

Taie-mi aripile mele când mă culc și -apoi mă lasă
Să visez ca un buchet strâns pe-un braț de florăreasă,
Ea ține-un bordel de stele ce-și dau crucea de pomană
Și să nu ajung pe-acolo, mi-ai legat în spate-o rană.

Dimineața să mă uiți, de mă-mbrac că toți ciobanii
Și cobor cântând pe munte fără să îmi număr anii,
Să-ntalnesc o altă viață, să-i beau calea dintr-o cupă
Și să-o urlu ca toții lupii, că mi-e dragostea o Lupă.

Și cu versul strâns în haită, o să îmi continui zborul
Cum eram pe vechea coală, dacă mă cuprinde dorul
Și-am să scriu pân-am să crăp de iubire și de mamă
Pe alt Munte de Baladă c-altfel nu mai scap de teamă.

 

 

 

Mov

mov de stefan dd

 Autor: Ştefan Doroftei Doimăneanu

 

E multă zăpadă pe drumuri de seară
Mi-frig de chemarea ce-n suflet o-aud,
În gânduri îmi ninge cu mov de vioară
Iar dorul de tine şi-acum mi-este crud.

 

Aud glasul mării ce-mi spune din unde
Că arde iubirea şi-n zări şi-n ghioc,
Că ea este-acolo cu gând să-mi inunde
Privirea aprinsă cu muguri de foc.

 

Mă zbucium în gânduri din gerul iernatic
Chemarea-i un vis ce nu mai aşteaptă,
Cum timpul ce trece devine hieratic,
Petale de paşi spre mov se îndreaptă.

 

Voi prinde sărutul pe nea purpurie
Prin pleoapele tale voi fi ca un vânt,
Iubire voi arde cu blândă furie
Şi am să adorm pe doiniţa din cânt.

 

 

 

Timpul

time-melissa

 

 Autor: Mugurel Puscas

 

Trece vremea ca un vis…
Ne trezim în miez de noapte,
C-am iubit, dar nu destul,
Iar luntraşu-i pe aproape.

Trece timpul, lin, tiptil,
Optimişti păşim spre mâine,
Binele, supremul jind,
Aşteptat e, dar nu vine.

Luzi, visând, murim încet
Zilnic, în fiece clipă,
Nu e cale de întors
Pe a timpului aripă.

Pământean, nepământean,
Ceasul merge înainte…
Binele ce-l aşteptăm ?
O fi dincolo, Părinte !…

 

 

Ti-am dat viata nalucire

ti-am dat viata nalucire de mircea trifu

ȚI-AM DAT VIAȚĂ, NĂLUCIRE

 Autor: Mircea Trifu

 

Aștern cerul fără Lună într-o groapă fără toarte,
Căci îmi este noaptea asta încă pură și-nsetată
Și aleg a mea Nălucă singur la un pas de moarte,
Să o scriu fără să știe că-mi va fi iubită-odată.

Dintr-un ram însângerat îmi voi face un toiag,
Și Năluca-am să-mi străbat cât e încă-a nimănui,
Îi doinesc orice cărare cu un fluier și-un baltag
Și-o sărut apoi pe frunte c-o icoană prinsă-n cui.

Îmi voi pune pirostrii, lupii nelegați în lanțuri
Prin pădurea din hârtie, ospătată cu poeme,
Fruntea muntelui pe cer o încoronez cu șanțuri
Unde stele prețioase strălucesc și mor devreme.

Să nu cadă-nsingurarea ca o brumă peste noi,
Voi ruga cornul de cerb, obosit de-aceiași teamă,
Să sune de bate vântul, să mi-o-aducă înapoi
Pe bătrâna neuitată, să aud cum îi spui mamă.

Umplu groapa fără toarte cu neliniștirea mea,
O astup cu frunze moarte necălcate în picioare
Și până le-o prinde somnul le recit poema ta,
Ce ți-am scris-o Nălucire, în visata-mbrățișare.

Te-am visat

te-am visat de violeta butnariu

Autor:  Violeta Butnariu

 

M-am cocotat dincolo de nori….
Te-am chemat langa mine in tacere,
Te-am sarutat!….Sarutul meu era de miere,
Dar tu iti treceai limba peste buze uneori…
M-am cufundat in mare tot mai adanc,
Adancimea marii nu ne speria,
Langa tine nu eram decat eu si ea..
Iar tu ai dat jos de pe mine fiecare vesmant
Am simtit dorinta de a fi a ta.Deodata!
Desi .mi se parea ca e ceva nefiresc
faceam dragoste…E ceva omenesc,,
Si -am uitat cati ani am ,ma purtam ca o fata,
Sarutarile veneau ca o ploaie,apoi te opreai,
Imi ghidai mana sa te mangai peste tot
Si atunci ,din nou,profund ma sarutai.
Iar eu simteam ca nici sa respir nu mai pot!
Cand am ajuns pe nisipul curat
eram doar noi doi si o soapta de iubire….!
Am ras incet de mine,era doar amagire….
Si am constatat ca pentru-ntaia oara te-am visat!

 

 

Gutuia mea albastra

gutuia mea albastra de mircea trifu

GUTUIA MEA ALBASTRĂ

Autor: Mircea Trifu

 

Iar m-am visat cometă căzută-n iarna mamei,
Ce-aprinde-n sobă focul cu-o pată de cerneală
Uscată-n altă viață și-ascunsă-n podul palmei
În taină să-ncălzească născutul meu pe coală.

Ea îl înfașă-n grabă cu-n nor de praf de cretă 
Și-apoi mi-l pune-n brațe, în șoaptă să-l recit
Când îi străbăteam Doamne, imensa lui planetă,
Din lacrimi, mila mamei, oceane-a născocit.

Imense caravane de lupi se-ntorc pe munte
Purtând in fălci deșertul și-a lui eternă vară,
Să-mi țină cald și mie și-ntregilor morminte
De oase îngropate sub cruci, ca pe comoară.

Un cerșetor flămând îmi poartă șapte spade
Să îi ridic un templu ne-ascultătoare-i mame
Că-i zic să nu mai plângă ca vechile balade
Pe paginile goale, când neputința-i doarme.

Spăl damigeana veche de toamnă-nchegată
Și-o pun ca pe-o gutuie cu apă la fereastră,
Iau șapte pești de aur cu vocea-nmiresmată
Să îmi recite-o iarnă din amintirea noastră.

Și-adorm ca o cometă în viață ne-nțeleasă,
Gutuia mea albastră sub mângâierea palmei
Îi povestește tatei, pe veci, plecat de-acasă
De visele născute dormind în poala mamei.